Alegeri

Raport Promo-LEX: Liderul PRSM, Igor Dodon, ar fi donat 2.000 de euro unei biserici din Găgăuzia în plină campanie electorală

Publicat

Campania electorală pentru alegerile regionale din Găgăuzia, programate pentru 15 noiembrie, este marcată de suspiciuni privind utilizarea abuzivă a resurselor administrative, promovarea candidaților în instituții publice și organizarea întâlnirilor electorale în timpul programului de lucru.

Observatorii Promo-LEX au documentat 61 de situații care ar putea indica folosirea abuzivă a resurselor administrative și două cazuri de posibilă corupere a alegătorilor.

Constatările se regăsesc în cel de-al doilea raport al Misiunii de Observare a alegerilor regionale din UTA Găgăuzia, care vizează perioada 16 octombrie – 10 noiembrie.

Adunări electorale în timpul lecțiilor

Directorul de program al Asociației Promo-LEX, Nicolae Panfil, a atras atenția, într-o conferință de presă ținută pe 12 noiembrie, asupra lipsei unor prevederi legale clare privind desfășurarea activităților electorale în instituțiile publice. Potrivit acestuia, deși organele electorale au încercat să impună regula organizării întâlnirilor electorale exclusiv în afara programului de lucru, aceasta nu este prevăzută expres de lege și nu a fost respectată în toate cazurile.

Accesul concurenților electorali la instituțiile publice nu este întotdeauna asigurat în condiții de egalitate, în special atunci când acestea sunt conduse de persoane cu anumite afilieri sau simpatii politice, a explicat Panfil. Totodată, organizarea întâlnirilor electorale în școli și grădinițe, în timpul orelor de studiu, poate perturba activitatea instituțiilor și presupune implicarea angajaților și elevilor în scopuri electorale.

„Aceasta înseamnă nu doar perturbarea activității instituției, ci și utilizarea resurselor administrative. Practic, cineva și-a permis să scoată, în favoarea unui concurent electoral, profesori și elevi de la ore sau angajați de la locul de muncă”, a atras atenția Nicolae Panfil.

Potrivit raportului, observatorii Promo-LEX au documentat 61 de situații care ar putea indica utilizarea abuzivă a resurselor administrative: 40 în campania pentru funcția de bașcan și 21 în cea pentru Adunarea Populară.

Cele mai multe au vizat organizarea întâlnirilor electorale cu angajați din sectorul bugetar în timpul programului de lucru și atribuirea meritelor pentru proiecte sau bunuri finanțate din bani publici.

Au fost semnalate și cazuri de implicare a unor persoane cu funcții publice și a instituțiilor statului în activități de campanie electorală.

Actul de identitate digital EVO și lacuna legislativă

O altă problemă semnalată de Promo-LEX vizează identificarea alegătorilor prin intermediul actului de identitate digital EVO. Deși legislația electorală permite utilizarea acestuia la votare, Comisia Electorală Centrală (CEC) a renunțat la testarea sistemului în cadrul alegerilor locale noi din 1 noiembrie, pe fondul incidentului major de securitate cibernetică.

Nicolae Panfil a precizat că, deocamdată, nu există o hotărâre a CEC care să suspende în mod expres posibilitatea utilizării actului de identitate digital EVO la votare. În aceste condiții, reprezentantul Promo-LEX le recomandă alegătorilor să se prezinte la secțiile de votare cu actul de identitate în format fizic.

„Nu vorbim aici despre o încălcare a dreptului de vot. (...) Este vorba mai degrabă despre o lacună legislativă, combinată cu situația neplăcută generată de incidentul cibernetic, care împiedică testarea actului de identitate digital EVO la nivel național”, a punctat Panfil.

A treia problemă semnalată vizează exercitarea dreptului de vot de către observatorii electorali. O parte dintre persoanele delegate de Promo-LEX în secțiile de votare provin din raioanele învecinate și nu au domiciliul în Găgăuzia, astfel că nu vor putea vota în secțiile în care își vor desfășura activitatea.

Asociația consideră necesară instituirea unui mecanism similar celui aplicat funcționarilor electorali la alegerile naționale, care să le permită observatorilor să voteze în circumscripția în care sunt repartizați, cu respectarea condițiilor legale privind dreptul de vot.

„Am decis ca observatorii care ne vor reprezenta în secțiile de votare să fie repartizați în diferite localități și schimbați între circumscripții. Având în vedere că localitățile sunt mici și oamenii se cunosc între ei, am considerat că astfel putem evita eventualele presiuni asupra observatorilor sau acuzațiile de simpatie politică”, a mai spus Panfil.

Bani pentru un teren de fotbal și pentru o biserică

Observatorii Promo-LEX au identificat, în perioada monitorizată, cel puțin 17 cereri adresate organelor electorale: șapte contestații și zece sesizări. Acestea au vizat presupuse încălcări ale regulilor privind agitația și publicitatea electorală, utilizarea resurselor administrative, respectarea neutralității de către funcționarii electorali, precum și condițiile de eligibilitate și înregistrare a candidaților.

Dintre cele șapte contestații, patru au fost respinse ca neîntemeiate, două au fost declarate inadmisibile, iar una a fost transmisă spre examinare instituției competente. În ceea ce privește sesizările, Consiliul Electoral Central din Găgăuzia a constatat o încălcare a regulilor privind transparența publicității electorale. Celelalte sesizări au fost aduse la cunoștință sau transmise instituțiilor competente.

În aceeași perioadă, instanțele de judecată au examinat trei litigii electorale, toate referitoare la refuzul înregistrării unor candidați independenți la alegerile pentru Adunarea Populară. Două cauze au vizat nerespectarea condiției de neapartenență politică în cele 70 de zile premergătoare scrutinului, iar cea de-a treia – numărul insuficient de semnături valabile. Curtea de Apel Sud a respins toate cele trei acțiuni ca neîntemeiate, iar într-unul dintre cazuri, recursul depus la Curtea Supremă de Justiție a fost declarat inadmisibil.

În total, observatorii Promo-LEX au documentat 425 de activități de campanie electorală: 149 pentru funcția de bașcan și 276 pentru Adunarea Populară. Întâlnirile cu alegătorii au reprezentat principala formă de agitație electorală, iar aproximativ 80% dintre activități au fost promovate și în mediul online.

Totodată, au fost identificate 475 de cazuri de publicitate electorală. Observatorii au semnalat și două situații care ridică suspiciuni de corupere a alegătorilor, în care presupuse contribuții financiare sau materiale oferite unor instituții din comunitate au fost asociate cu activitatea unor concurenți electorali.

„În primul caz, potrivit unor locuitori ai satului Gaidar cu care observatorul a discutat la 6 noiembrie 2026 și unei postări a directorului gimnaziului 'F. Angheli', candidatul independent pentru funcția de deputat în Adunarea Populară Ivan Topal ar fi susținut financiar, în context electoral, renovarea terenului de fotbal al școlii. În postarea sa, directorul gimnaziului scrie că s-a adresat în campania electorală tuturor candidaților și doar Ivan Topal a reacționat. Postarea se încheie cu mesajul adresat candidatului 'Vă urăm succese și victorie!'. În al doilea caz, la 8 noiembrie 2026, cu o săptămână înainte de alegeri, Igor Dodon, președinte PSRM, partid înregistrat în calitate de concurent electoral la alegerile regionale din 15 noiembrie 2026, a participat la slujba religioasă de Kasîm, sărbătoare tradițională a găgăuzilor, la mănăstirea 'Sfântul Dimitrie', Ceadâr-Lunga. Potrivit unor slujitori ai mănăstirii și unor persoane prezente la slujbă, la acest eveniment acesta ar fi donat mănăstirii 2.000 de euro”, se arată în raportul Promo-LEX.

Alte patru situații problematice au vizat utilizarea imaginii unei personalități oficiale străine în agitația electorală, implicarea unei organizații necomerciale în promovarea unui candidat și două incidente care ar putea constitui acte de intimidare.

Cheltuieli neraportate de peste 244.000 de lei

Raportarea financiară a concurenților electorali a fost monitorizată de trei instituții: Comisia Electorală Centrală (CEC), pentru partidele politice, Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei (CECG), pentru candidații independenți la funcția de bașcan, și consiliile electorale de circumscripție de nivelul întâi (CECE I), pentru candidații independenți la Adunarea Populară.

Toți cei opt concurenți la funcția de bașcan și-au deschis conturi bancare „Fond electoral” și au prezentat rapoartele financiare săptămânale. În cazul alegerilor pentru Adunarea Populară, toate cele cinci partide participante au raportat veniturile și cheltuielile. În schimb, dintre cei 91 de candidați independenți, doar 50 și-au deschis conturi electorale, iar 27 nu au depus niciun raport financiar.

Pentru neregulile constatate, organele electorale au aplicat 42 de măsuri: opt în campania pentru funcția de bașcan și 34 în cea pentru Adunarea Populară. Cele mai multe au fost atenționări (26) și avertismente (14).

În perioada 16 octombrie – 8 noiembrie 2026, concurenții la funcția de bașcan au declarat venituri de aproximativ 2.46 de milioane de lei și cheltuieli de 2.05 milioane de lei. În campania pentru Adunarea Populară, veniturile raportate au fost de 1.55 de milioane de lei, iar cheltuielile – de 1.36 de milioane de lei.

În ambele campanii, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) a declarat cele mai mari venituri, reprezentând 34% din totalul raportat pentru alegerile la funcția de bașcan și 26% pentru Adunarea Populară. Cea mai mare parte a banilor cheltuiți a fost destinată materialelor promoționale: 48% și, respectiv, 69%.

Totodată, observatorii Promo-LEX au estimat cheltuieli neraportate de cel puțin 244.000 de lei în cele două campanii electorale. Dintre acestea, aproximativ 210.500 de lei ar fi fost cheltuite în campania pentru funcția de bașcan, reprezentând 10.3% din cheltuielile declarate, iar circa 33.500 de lei – în cea pentru Adunarea Populară, echivalentul a 2.5%.

Potrivit estimărilor Promo-LEX, aproximativ două treimi din cheltuielile neraportate în campania pentru funcția de bașcan ar reveni PSRM, în legătură cu promovarea candidatului Fiodor Gagauz. În cazul alegerilor pentru Adunarea Populară, circa o treime din suma estimată ar fi atribuită candidatului independent Victor Topal.


Locuitorii din Găgăuzia sunt așteptați la urne pe 15 noiembrie pentru a-și alege bașcanul și deputații regionali. Pentru funcția de guvernator al Găgăuziei candidează opt persoane: Fiodor Gaguz, Alexandr Stoianglo, Cornel Dudnic, Ivan Kîlcic, Petru Vlah, Ivanna Koksal, Serghei Anastasov și Oleg Garizan.

În competiția pentru funcția de deputat în Adunarea Populară s-au înscris 134 de candidați dintre care 93 candidează independent (68.9%).

Alegătorii își vor putea exprima opțiunea de vot în cadrul a 67 de secții de votare.

Potrivit datelor din Registrul de Stat al Alegătorilor, în UTA Găgăuzia sunt înregistrați peste 129 de mii de cetățeni cu drept de vot.

Campania electorală a început pe 16 octombrie.

CITIȚI ȘI:

Ana Cebotari

Ana Cebotari

Autor

Citește mai mult