Putin, inflexibil în fața emisarilor lui Trump: Respinge concesiile teritoriale și propune o misiune umanitară
Vladimir Putin a afirmat joi că rămâne neclintit în ceea ce privește cerințele sale maximaliste pentru a pune capăt conflictului din Ucraina, propunând totodată un armistițiu temporar într-un oraș-cheie de pe linia frontului, în cadrul unei întâlniri la Kremlin cu emisarii lui Donald Trump, relatează portalul News.ro, cu referire laAFP.
Jared Kushner și Steve Witkoff au fost primiți la Moscova de președintele rus, apoi au părăsit Kremlinul la sfârșitul după-amiezii. Aceștia urmau să se deplaseze la Dublin pentru a se întâlni cu președintele Volodimir Zelenski, ultimpa etapă după negocierile ucraineano-ruse de la Abu Dhabi, desfășurate sub egida Washingtonului.
Moscova promovează discuții axate în primul rând pe vasta problemă a securității în Europa, după modelul „Ialta și Potsdam”, referire la conferințele din 1945 dintre URSS și puterile occidentale privind împărțirea Europei de după război.
Kievul și susținătorii săi europeni se opun unei redistribuiri a zonelor de influență între Washington, Moscova și Beijing și solicită negocieri pentru a pune capăt, în primul rând, conflictului care durează de peste patru ani.
Volodimir Zelenski a declarat miercuri, la sosirea sa la Dublin, că ar putea exista o „fereastră de oportunitate” pentru a ajunge la un armistițiu înainte de 2027.
Însă președintele rus a reiterat în fața emisarilor americani cerințele Rusiei privind teritoriile a căror anexare o revendică Moscova și a subliniat din nou că orice desfășurare de trupe străine în Ucraina ar însemna „continuarea războiului”.
Steve Witkoff și Jared Kushner au îndemnat, la rândul lor, Rusia să permită europenilor să participe direct la negocieri, posibilitate pe care Moscova nu încetează să o respingă.
„Inacceptabil”
Într-un lung schimb de opinii cu emisarii lui Donald Trump, transmis - fapt rar - la televiziunea rusă, Vladimir Putin a respins orice posibilitate de a stabili „zone gri” sau demilitarizate în jurul liniei frontului.
Rusia ocupă în prezent puțin peste 19% din teritoriul ucrainean și revendică, încă din 2022, anexarea - respinsă de Kiev și de comunitatea internațională - a patru regiuni ucrainene pe care nu le controlează în întregime: Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson.
Liderul rus a calificat, de asemenea, drept „absolut inacceptabilă” posibilitatea desfășurării de trupe străine în Ucraina, solicitată de Kiev ca garanție de securitate împotriva unei reluări a conflictului.
„Europenii știu acest lucru și ce auzim noi? Că, după încheierea păcii, vor desfășura imediat trupe pe teritoriul ucrainean”, a afirmat el.
Totuși, reprezentanții americani au făcut apel la includerea europenilor în negocieri. „Dacă optăm pentru un format multilateral, vom putea continua să avansăm spre rezolvarea problemelor”, a argumentat Jared Kushner.
Miercuri seara, la Dublin, liderul ucrainean a salutat ceea ce a numit o „schimbare de ton”, mai „pozitivă”, din partea Statelor Unite în ceea ce privește participarea Europei.
Șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, a remarcat la finalul discuțiilor că „persistă divergențe importante”.
Din partea Rusiei, șeful delegației Kremlinului, Vladimir Medinski, a declarat că „dialogul” va continua, afirmând însă ulterior, la televiziunea rusă, că Moscova nu va semna niciun acord decât în „condițiile” sale și că el însuși nu vede „posibilități” pentru „schimburi” de teritorii.
O nouă misiune umanitară?
Vladimir Putin a propus joi organizarea unei operațiuni „umanitare” în orașul ucrainean Konstantinivka, aflat în centrul luptelor din regiunea Donețk (est).
„Să facem ceva similar cu ceea ce am făcut” la Oleșki, a continuat el, referindu-se la orașul ucrainean aflat sub control rus din regiunea Herson, unde a avut loc recent o operațiune umanitară susținută de prima-doamnă a Statelor Unite, Melania Trump.
Pentru această operațiune, care a permis evacuarea civililor prinși în focul încrucișat dintre armatele rusă și ucraineană, părțile beligerante au respectat un armistițiu local timp de câteva zile, care - fapt excepțional - a fost respectat de ambele tabere.
În cadrul celor două zile de discuții directe de la Abu Dhabi - primele după mai bine de opt luni -, rușii și ucrainenii au convenit asupra unui nou schimb masiv de prizonieri, al cărui număr rămâne încă de precizat.
În paralel, Rusia și-a continuat atacurile asupra Ucrainei, provocând un deces la Kiev în cursul nopții.
Președintele ucrainean a semnalat, de asemenea, joi, noi restricții impuse de câteva zile asupra utilizării sistemului de comunicații militare prin satelit Starshield al companiei americane SpaceX, în condițiile în care restricții similare au afectat deja armata ucraineană în luna octombrie.
La Sankt Petersburg, în nord-vestul Rusiei, un militar rus a fost ucis joi în urma exploziei unei mașini, a cărei cauză rămâne deocamdată necunoscută.
Ofensiva rusă la scară largă din Ucraina, lansată în februarie 2022, a devastat această țară și a provocat sute de mii de morți de ambele părți, devenind cel mai sângeros conflict din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.
Oficial, pozițiile celor două tabere rămân foarte îndepărtate. Moscova solicită, în special, retragerea trupelor ucrainene din întreaga regiune a Donețkului (est), dar Kievul refuză să se retragă din această regiune fortificată.
La rândul său, Ucraina solicită garanții de securitate suficient de solide pentru a descuraja Moscova să o atace din nou.
CITIȚI ȘI:
