Votat în prima lectură: Mandatul membrilor CSP va fi majorat de la patru până la șase ani
Mandatul membrilor Consiliului Superior al Procurorilor va fi majorat de la patru până la șase ani, însă președinția CSP va dura doar doi ani în loc de patru și se va schimba prin rotație. Parlamentul a votat în primă lectură noul mecanism privind răspunderea disciplinară, evaluarea și selectarea procurorilor. Potrivit proiectului, va fi creată o singură comisie care la fel va trece prin pre-vetting, iar ministrul justiției se va retrage din CSP.
„Noi, pe de o parte, aplicăm acest mecanism de vetting, care este considerat ca un exercițiu unic extraordinar și destul dur. Iar în paralel, ne dorim ca acest mecanism să nu se mai repete și astfel, organele interne singure să-și facă treaba și în acest sens, este necesar și să fie consolidate în activitatea lor ulterioară, ca să nu fie invocate to felul de imixtiuni sau dimpotrivă de vulnerabilități”, a declarat ministrul Justiției, Veronica Mihailov.
Deputații PAS consideră că ministrul justiției la CSP este o garanție în cazul în care pre-vettingul nu va curăța sistemul. Dan Perciun a oferit exemplul României.
„Unde cetățenii Republicii Moldova consideră că există o justiție funcțională și o tradiție a luptei cu corupția, în România șeful DNA se numește sau se propune de ministerul justiției cu avizul Consiliului Suprem al Magistraturii și se numește de către președinte, deci există o implicare directă a ministrului justiției efectiv în numire procurorului general. Atunci întrebarea mea este de ce încercăm să fim mai catolici decât papa?”, a menționat Dan Perciun.
Parlamentul a votat în primă lectură și o nouă lege care simplifică accesul la informațiile de interes public. Totuși, opoziția consideră că instituțiile statului devin vulnerabile.
„Există o metodă de a bloca site-urile prin atacarea serverului cu cereri nenumărate și site-ul pică. Și aici este posibil același lucru”, a declarat deputatul BCS, Oleg Reidman.
Potrivit noii legi propuse de Ministerul Justiției, oricine poate solicita informații de la instituțiile publice și trebuie să primească răspuns în cel mult 15 zile lucrătoare. Excepțiile se referă doar la securitatea națională și datele cu caracter personal. Prevederile introduc și sancțiuni pentru funcționarii publici. Ambele proiecte votate în parlament fac parte din angajamentele guvernului față de Comisia Europeană.
