Modificările la Legea amnistiei au fost operate cu încălcarea Constituției. Înalta Curte a declarat mai multe prevederi neconstituționale
Curtea Constituțională a declarat neconstituționale mai multe prevederi introduse în 2022 la Legea privind amnistia, care permiteau reducerea pedepsei detenției pe viață la 30 de ani de închisoare. Potrivit Curții, modificările au fost adoptate cu încălcarea mai multor articole din Constituție, fără respectarea procedurilor legislative și fără consultarea Guvernului cu privire la impactul bugetar.
Judecătorii au constatat încălcarea articolelor 24, 73, 74 și 131 alin. (4) din Constituție. Printre neregulile semnalate:
legile au fost votate doar în lectura a doua, fără dezbatere completă;
unele prevederi nu aveau legătură cu proiectele de lege inițiale, dar au fost incluse ca amendamente;
nu a existat un aviz al Guvernului privind cheltuielile legate de eliberarea anticipată și indemnizațiile acordate;
textele votate în Parlament au fost modificate ulterior, înainte de publicarea în Monitorul Oficial.
Curtea a precizat că amnistia nu poate fi aplicată în lipsa unor filtre, cum ar fi evaluarea riscului de recidivă de către un expert psiholog judiciar atestat, și că aceste garanții sunt esențiale pentru protejarea intereselor victimelor.
Printre prevederile declarate neconstituționale se numără eliminarea condiției privind lipsa riscului de recidivă, abrogarea alineatului (2) din articolul 7 al Legii nr. 74/2022, formulări din Legile nr. 247 și 316/2022 privind comutarea pedepsei și litera d) din articolul 7 al Legii nr. 243/2021, care permitea persoanelor condamnate pentru infracțiuni excepțional de grave să beneficieze de reducerea pedepsei.
Totodată, Curtea a revenit la forma anterioară a articolului 7 din Legea din 2021, care nu prevedea comutarea pedepsei pentru deținuții pe viață.
„Amnistia, ca instrument al politicii penale, nu poate fi aplicată în mod arbitrar, fără a prevedea garanții reale pentru siguranța publică și pentru drepturile victimelor”, a declarat președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, într-un briefing.
Hotărârea Curții vine după sesizarea procurorului general, care a ridicat problema neconstituționalității modificărilor operate în 2022. Acesta a argumentat că înlocuirea detenției pe viață cu o pedeapsă de 30 de ani, în lipsa unei evaluări psihologice a pericolului social, reprezintă o omisiune gravă a statului, care riscă să afecteze drepturile victimelor și echilibrul social.
Procurorul general a insistat asupra menținerii unui filtru riguros pentru astfel de cazuri, respectiv constatarea lipsei riscului de recidivă de către un expert psiholog judiciar atestat. De asemenea, a semnalat faptul că modificările au fost adoptate în mod netransparent, în lipsa consultărilor publice și a unor avize conforme, fiind introduse în proiecte care nu aveau legătură cu amnistia.
Un alt argument adus de Procuror a fost legat de impactul bugetar al eliberărilor anticipate. Potrivit Codului de executare, persoanele eliberate beneficiază de o indemnizație unică, iar în cazul unui număr mare de beneficiari, statul ar fi obligat să suporte costuri suplimentare. Aceste cheltuieli nu au fost prevăzute în bugetul anual.
Amintim că mai mulți deținuți condamnați la detenție pe viață au fost eliberați în 2024 și 2025, potrivit datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor. În total, 24 de condamnați pe viață au avut sentințele revizuite, fie prin comutarea pedepsei în termene fixe, fie prin aplicarea liberării condiționate. Printre cazurile notabile se numără Alexandr Sinigur, condamnat pentru omoruri la comandă, reținut din nou la scurt timp după eliberare, și Iurie Radulov, lider al unei grupări criminale, care a părăsit țara după eliberare, dar a fost localizat ulterior.
Ulterior, Parlamentul a aprobat de urgență, în două lecturi, reinterpretarea articolului din Legea privind amnistia, care a făcut posibilă recenta eliberare a mai multor criminali condamnați anterior la detenție pe viață.
Modificările legislative, prin care a fost posibilă eliberarea deținuților, au fost promovate de deputata Olesea Stamate. Înainte de ședința Parlamentului din 4 aprilie, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a anunțat excluderea deputatei Olesea Stamate din partid și i-a cerut să-și depună mandatul de parlamentar.
Potrivit unei anchete a Ministerului Justiției, modificările aduse recent Legii amnistiei au permis comutarea prea facilă a pedepsei detențiunii pe viață și eliberarea din penitenciare a unor persoane condamnate pentru infracțiuni extrem de grave. Totodată, legea a fost aplicată formal, fără o analiză reală a riscurilor.
