Expert: Conflictele din Ucraina și Orient amplifică riscurile pentru securitatea energetică
Războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu generează riscuri tot mai mari pentru securitatea energetică și economică a regiunii Mării Negre. Eventualele atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene pot afecta și Republica Moldova, avertizează expertul în politică externă Grigore Guzun.
Expertul consideră că o eventuală reducere a tensiunilor dintre Rusia și Ucraina ar putea avea consecințe inclusiv asupra economiei, însă evoluția conflictelor din Ucraina și Orientul Mijlociu rămâne incertă.
„Donald Trump a început această conflagrație în strâmtoarea Ormuz cu Iranul. Donald Trump ar trebui să ofere mai multă inițiativă și să deblocheze situația pentru că are de suferit în general toată economia globală. (...) Toate economiile în prezent sunt interconectate. Nu putem vorbi de un eșec economic în una din țări fără a avea repercusiuni spre toate economiile din lume”, a declarat Grigore Guzun la emisiunea „În Context” de la Moldova 1.
Acesta pledează pentru intensificarea inițiativelor diplomatice și avertizează asupra efectelor globale ale conflictelor regionale.
Amenințarea la adresa infrastructurii energetice și vulnerabilitatea regională
Potrivit expertului, problema Ucrainei înaintea sezonului rece nu este doar disponibilitatea gazelor, ci vulnerabilitatea infrastructurii energetice, care este vizată în mod repetat de atacurile rusești. În acest context, Guzun consideră că securitatea energetică a Ucrainei trebuie privită ca o problemă regională, cu implicații inclusiv pentru Republica Moldova.
„Cert este că la ultima întâlnire între președinți practic s-a semnat un document prin care Statele Unite îi vor oferi Ucrainei licența pentru producerea acestor rachete. (...) Ar avea nevoie și americanii de Ucraina”, a explicat Guzun.
În ceea ce privește securitatea energetică, analistul separă problema rezervelor de gaze de cea a infrastructurii care asigură funcționarea sistemului energetic.
„Dacă vorbim de Ucraina, problema nu este în accesul la gaze pentru că citeam recent că Ucraina are depozitate 15 miliarde de metri cubi de gaze. Problema este în atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, în general, și a infrastructurii de gaze, iar asta pune în pericol nu doar securitatea Ucrainei. Aici vorbim de securitatea regională din Marea Neagră per se”, a avertizat expertul.
R. Moldova, vulnerabilă la efectele crizei energetice regionale
Potrivit lui Guzun, eventualele atacuri asupra rețelelor energetice ucrainene pot produce efecte în lanț asupra statelor din regiune. Pentru Republica Moldova, riscurile țin atât de securitatea energetică, cât și de disponibilitatea combustibililor și de funcționarea economiei.
„În general, securitatea regională din Marea Neagră este pusă la încercare. Vă dați seama, dacă în anii precedenți era o problemă de acces sau de preț la gaze, anul acesta deja este și problema cu disponibilitatea motorinei, iar economia în prezent se bazează pe aceste două componente, inclusiv motorina și inclusiv gazul. Deci, va fi afectat tot lanțul practic economic din cauza acestei situații. (...) Vedem că Putin joacă o carte destul de periculoasă”, constată expertul în politică externă.
Grigore Guzun mai atrage atenția și asupra efectelor conflictului din Orientul Mijlociu, în special asupra transporturilor energetice. În opinia sa, riscurile se extind asupra rutelor maritime din Marea Roșie, importante pentru aprovizionarea Europei. În acest context geopolitic, expertul consideră că politica Statelor Unite are un rol important pentru securitatea europeană.
„Problema nu este deja doar în Strâmtoarea Ormuz, problema se mută și în Marea Roșie. (...) Practic, petrolul spre Europa sau transportul este blocat, pentru că chiar dacă prin Strâmtoarea Ormuz trec navele care vin din Qatar, din Bahrain, Arabia Saudită, prin Marea Roșie trec în mare parte importurile care ajung spre Uniunea Europeană sau spre continentul european”, a conchis expertul în politică externă.
La cea de-a 81-a reuniune a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), desfășurată la New York, diplomația internațională se poartă pe mai multe paliere. În timp ce președintele american Donald Trump a atenuat tensiunile cu Danemarca și Groenlanda, emisarii săi au purtat discuții directe cu Iranul, deocamdată fără rezultate concrete. Liderul de la Casa Albă a ridicat însă miza prin amenințări cu distrugerea Republicii Islamice, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron încearcă să medieze un armistițiu energetic între Ucraina și Rusia. Între timp, în plină pregătire pentru campania de iarnă, liderul ucrainean Volodimir Zelenski solicită licențe pentru producerea rachetelor Patriot și se arată deschis unei eventuale întrevederi trilaterale cu omologul său rus, Vladimir Putin, precum și unui posibil armistițiu energetic.
CITIȚI ȘI:
