Au fost cartografiați 57 de meșteri și interpreți de pe ambele maluri ale Nistrului, în cadrul Proiectului „Instrumente muzicale populare vechi"
Instrumente muzicale aproape uitate au răsunat, astăzi, la evenimentul de finalizare a Proiectului „Instrumente muzicale populare vechi", o inițiativă a Asociației Obștești „Alianța între generații" din Fălești, realizată în parteneriat cu Centrul Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial și Asociația Regională a atelierelor creative de arte și meșteșuguri din municipiul Bender. Proiectul este finanțat de Programul Uniunii Europene „Măsuri de Promovare a Încrederii".
Grigore Sânchetru este unicul meșter din Republica Moldova care confecționează străvechiul instrument - cimpoiul.
„Acest cimpoi este făcut din piele de capră prelucrată, dubită și-i rezistent. Acesta - bârzoi se numește, trebuie să fie în aceeași tonalitate cu caraba, are un sunet specific de cimpoi”, explică meșterul Grigore Sânchetru.
Sergiu Chetrari din Mereni este mulțumit de prestația discipolilor săi care evoluează la ocarine.
„Îs cam uitate, eu le aduc la viață, le construiesc, le fac eu manual și învăț copiii să cânte.”
Cu un instrument arhaic a venit un meșter din satul Tartaul, raionul Cantemir, Vladimir Popescu.
„Acesta este un buhai care se folosește la urăturile de Anul nou, este confecționat de mine”, demonstrează meșterul popular Vladimir Popescu.
Adriana Sardari, elevă din satul Volintiri, Ștefan-Vodă, mărturisește că fluierul e ceva aproape de inima ei.
Meșterul de instrumente muzicale, Alexei Pavlinciuc, confirmă ideea renașterii gustului pentru muzica populară, interpretată la instrumente arhaice.
„Înainte cântau numai ciobenii pe deal, cu oile, dar acuma cântă mai mulți și au dat din nou viață instrumentelor populare folclorice.”
„Există riscul ca aceste instrumente vechi, arhaice, să se piardă și iată domnul Gheorghe Șova a venit cu acest proiect”, a spus Petru Vicol, directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală.
„Este un proiect cultural național în care ne-am propus să facem o cartografiere a interpreților și a meșterilor populari care confecționează instrumente muzicale, să descopăr pentru mine dacă se mai cântă la frunză sau la drâmbă”, accentuează Gheorghe Șova, A.O. „Alianța între generații” din Fălești.
Proiectul este finanțat de Programul Uniunii Europene „Măsuri de Promovare a Încrederii", implementat de PNUD-Moldova.
„Este un proiect de suflet. A fost selectat pentru că ține de tradiții, de frumos, de cultură. Unul din scopuri a fost promovarea culturii pe ambele maluri ale Nistrului”, a spus Angela Frunze, reprezentant PNUD Moldova.
La proiectul „Instrumente populare muzicale vechi” au participat și au fost documentați, cartografiați 57 de meșteri și interpreți de pe ambele maluri ale Nistrului.
