Simpozionul „Valori bibliofile”, consacrat în acest an Sfinților Mitropoliți Varlaam și Dosoftei, apărători ai ortodoxiei și făuritori de limbă
Simpozionul internațional „Valori bibliofile”, organizat de Biblioteca Națională, a ajuns la cea de-a 32 ediție. Cea mai importantă manifestare în domeniul bibliofiliei și istoriei cărții a fost consacrată Sfinților Mitropoliți Varlaam și Dosoftei, apărători ai ortodoxiei și făuritori de limbă.
Elena Pintilei, directoarea Bibliotecii Naționale, a spus că „Sfinții părinți Dosoftei și Varlaam, cei care au stat la baza credinței ortodoxe, au venit cu primele încercări de scriere corectă a limbii române în cărțile bisericești”.
Elena Chiaburu, profesoară la Universitatea „A.I. Cuza” din Iași, a menționat că Mitropolitul Varlaam a fondat prima tipografie, iar Mitropolitul Dosoftei a pus bazele limbii literare române.
„Mitropolitul Varlaam este ctitorul activității tipografice din Țara Moldovei, el a înființat prima tipografie, ne-a dat cea dintâi carte românească de învățătură. Mitropolitul Dosoftei este ctitorul limbii literare românești prin psaltirile, molitvelnicul său, prin liturghia pe care ne-a dat-o în limba română.”
„Au fost iubitori de carte, au fost iubitori de tot ce este românesc și este autentic. Au fost cred că primii care au promovat cultura românească în spațiul european”, a subliniat arhimandritul Iov, doctor în teologie.
La simpozion s-a vorbit și despre importanța studierii în școală a activității ierarhilor.
„Odată cu tipărirea manualelor școlare încă în anii 2000 de Istoria românilor, aceste personalități au fost oglindite în primele manuale și în curricula nouă din 2019”, a spus Viorel Bolduma, profesor de istorie.
„În programele școlare se amintește, dar destul de puțin, aș zice. E bine să învățăm pe modele, și acestea chiar sunt primele modele”, a specificat arhimandritul Iov, doctor în teologie.
Un interes deosebit a trezit prima carte tipărită în limba română, la care s-a referit Veronica Cosovan, șefa Secției Carte Veche din cadrul Bibliotecii Naționale.
„Cazania lui Varlaam sau „Cartea românească de învățătură”, care a fost tipărită la Iași în 1643, are o largă circulație în spațiul românesc, inclusiv în bisericile din Basarabia în perioada interbelică.”
Simpozionul internațional este prilejuit de împlinirea a 380 de ani de la tipărirea Cazaniei lui Varlaam și a 350 de ani de la apariția Psaltirii în versuri de Dosoftei - prima versificare a psalmilor în literatura română.
