Interviu ÎN CONTEXT// Eugenia Gusilov: „Tranziția energetică poate să propulseze Republica Moldova către independența energetică”
Chișinăul va găzdui a patra reuniune a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova. Guvernul a anunțat intenția de crea două fonduri de dezvoltare la care vor contribui țările partenere: unul pentru infrastructură și altul pentru tranziția la energia regenerabilă. Care va fi impactul pentru Republica Moldova a explicat Eugenia Gusilov, directorul fondator al România Energy Center (ROEC), în cadrul emisiunii „ÎN CONTEXT”, moderată de jurnalistul Radu Osipov. Găsiți mai jos textul interviului.
Radu Osipov: Ce presupune mai exact tranziția energetică, pentru că este un proces complex - se referă la clădiri rezidențiale, electrificarea transportului, producția regenerabilă. Sunt anumiți pași care trebuie urmați?
Eugenia Gusilov: Tranziția energetică nu are nicio legătură cu piața liberă. Este un subiect separat și are legătură cu trecerea de la combustibilii fosili la surse curate de producere a electricității și a agentului termic. În cazul Moldovei, este despre îndepărtarea de păcură, de gaz. Ceea ce se produce în momentul de față este curent electric produs preponderent pe bază de gaze naturale. Centralele care funcționează pe gaz sunt acele ținte ambițioase pe care și le-a stabilit Republica Moldova, care trebuie să ajungă de la șase la sută de electricitate produsă din surse regenerabile până la 30 la sută în anul 2030. Deci Republica Moldova are foarte mult de lucru la acest capitol.
Radu Osipov: Care ar fi impactul, ținând cont că aproape 50 la sută din consum e rezidențial, dar și pentru economie?
Eugenia Gusilov: Păi impactul poate fi semnificativ, pentru că această tranziție energetică este de natură să ajute Republica Moldova să treacă de la vulnerabilitate energetică și dependență de combustibilii fosili. Nu are resurse proprii, deci este la mâna importurilor și a țărilor care pot să îi vândă combustibilii fosili. O să treacă de la asta la capacitatea de a-și produce semnificativ 30 la sută de producție pentru autoconsum. Să vă spun că e suficient. Să vedeți exemplul României. La termen de prosumatori: ce sunt prosumatorii? Există o gospodărie, poate să fie o casă la curte, o vilă, o casă la țară, care poate să își instaleze surse de producere de electricitate pentru consum propriu sau pentru a fi stocată sau poate expedia înapoi în rețea, ceea ce tu nu consumi pentru uz propriu. Deci asta înseamnă să fii prosumator. În România, acum cinci ani, nu aveam prosumatori deloc. Zero. Era un blocaj legislativ. Ulterior a fost o explozie de prosumatori. Este segmentul care are cea mai spectaculoasă creștere. Aproape s-a ajuns la o mie de Megawați instalați la nivel de prosumatori, ceea ce a dus la scăderea consumului din rețeaua de electricitate. Adică ăsta este într-adevăr un teren fertil, care poate să ofere cetățenilor Republicii Moldova capacitatea să nu mai depindă de țări terțe și să-și ia practic soarta în propriile mâini. Să producă energia de care are nevoie, în special în zone rezidențiale.
Radu Osipov: Considerați că există suficientă predictibilitate la Chișinău, în contextul în care unele investiții se recuperează timp de zece ani, de exemplu, în cazul energiei eoliene?
Eugenia Gusilov: Vorbim despre două tipuri de investiții: micro investiții, unde vorbim despre prosumatori și proiectele mari ale companiilor care fac investiții în aceste proiecte. Moldova trebuie să meargă pe ambele segmente. În cazul proiectelor companiilor, va exista ajutorul din partea donatorilor internaționali. Cred că aceasta este miza acestui fond de tranziție energetică și a reuniunii Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, care va avea loc în octombrie, de a mai strânge fonduri în această direcție, dar și pentru a alimenta programele care sunt în regim de grant. Poate Guvernul să ofere ajutor cetățenilor individuali, care își doresc să își instaleze un panou solar sau o pompă de căldură pentru a valorifica potențialul geotermal. Sunt proprietarii de case și de vile, care optează pentru varianta cea mai simplă precum ar fi panourile solare. Mai rar, prosumatorii optează pentru o microeoliană sau o microhidrocentrală sau un proiect pe biomasă, pentru că are un grad de complexitate mai mare. În mare parte, 80-90 la sută merg pe panouri solare. Deci este un segment care poate să propulseze Republica Moldova către independența energetică mult mai repede decât dacă, de pildă, ar investi într-un mare proiect pe combustibil fosil, pe cărbune sau, de exemplu, într-o termocentrală.
Radu Osipov: Vă mulțumesc mult pentru că ați fost cu noi. Vă mai așteptăm ÎN CONTEXT.
