INTERVIU // Andrei Curăraru: „Locuitorilor din Transnistria trebuie să le fie clar că pentru Republica Moldova nu este o opțiune o incursiune militară”
Scandal la Organizația Națiunilor Unite. Reprezentanții Armeniei și Azerbaidjanului s-au certat la ședința Consiliului de Securitate pe tema situației din Karabah. Erevanul acuză Bacu de crime împotriva umanității și spune că în Nagorno-Karabah are loc o „epurare etnică”. Pe de altă parte, autoritățile azere susțin că desfășoară o operațiune antiteroristă în regiune.
O serie de țări a condamnat acțiunile acestora, solicitând rezolvarea situației prin dialog. Potrivit ultimului bilanț publicat de separatiști, ofensiva azeră ar fi provocat moartea a cel puțin 200 de oameni și rănirea altor 400. Subiectul a fost abordat în cadrul știrilor de la ora 13.00 de către prezentatoarea Moldova 1, Leanca Lașco-Rață, cu expertul în politici de securitate, Andrei Curăraru. Găsiți mai jos textul interviului.
Leanca Lașco-Rață: După războiul de 44 de zile, din toamna 2020, vedem că spiritele în Nagorno-Karabah se întețesc din nou. Avem această operațiune antiteroristă dezvoltată de autoritățile azere. Care e miza acestor acțiuni, atât dintr-o parte, cât și din alta?
Andrei Curăraru: Cred că trebuie să precizez că au avut loc 520 de incidente după acea operațiune pe diferite linii ale frontierei, fie cu această regiune nerecunoscută, fie cu partea azeră, era clar că partea azeră testează reacția pacificatorilor ruși, care s-a dovedit a fi absolut ineficientă, și au decis să anuleze rezultatele acelui armistițiu care a stat la baza păcii relative în ultima perioadă. După această operațiune, numită antiteroristă de partea azeră, este clar că partea azeră va fi partea componentă din Azerbaidjan. Se vorbește și despre revenirea etnicilor azeri în această regiune. Armenia a pierdut practic cu totul controlul acestei regiuni, face eforturi, dar nu foarte eficiente, de a-și repatria conaționalii care se pare că sunt supuși unor curățări etnice, foarte apropiate de ceea ce am numi genocid, conform dreptului internațional. Aceste cazuri sunt documentate în continuare și trebuie să fim foarte atenți, în special pentru protejarea vieții și drepturilor civililor.
Leanca Lașco-Rață: Ce rol are aici Moscova? Vă întreb în contextul în care purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, într-un interviu acordat RIA Novosti, a declarat că aceasta este o chestiune internă, într-un fel, se spală pe mâini. Înseamnă aceasta că Rusia nu mai are interese pe acest segment?
Andrei Curăraru: Nu trebuie să uităm că această acutizare a conflictului vine după o întâlnire dintre Putin și Erdogan. Aceste elemente au fost discutate între cei doi lideri și, în schimbul unor cedări sau al unei susțineri mai mari din partea Turciei, Federația Rusă renunță la acea garanție pe care o da anterior Armeniei. În Armenia sunt mai multe baze militare rusești, este considerată un partener strategic al Federației Ruse, Pașinian declara și faptul că ar ieși din componența militară a CSI. Trebuie să înțelegem că Armenia a contat pe sprijinul Federației Ruse, iar cei 2000 de pacificatori nu s-au implicat în protejarea populației civile, a convoiului cu ajutor umanitar și, într-un fel, chiar au contribuit la situația critică din regiune.
Leanca Lașco-Rață: Se poate seta un model de rezolvare a conflictelor din regiune, pentru restul enclavelor separatiste, republici nerecunoscute, inclusiv pentru Transnistria?
Andrei Curăraru: Precedentul acesta nu este relevant pentru Transnistria pentru că avem o situație diferită, avem un conflict care a avut la bază diferențe etnice, diferența religioasă care a fost inițiată prin acțiuni de pogrom și curățare etnică din ambele părți. Conflictul transnistrean nu a prezentat asemenea evenimente și nu prezintă până acum acea ură interetnică, după cum vedem inclusiv la tribuna ONU. Avem două forțe geopolitice care au interese aliate, care au făcut ca Armenia să nu aibă sprijin de nicăieri și să piardă această regiune.
Pentru Transnistria e relevant faptul că protecția Federației Ruse în prezent este un mit. Dacă cineva contează pe faptul că prezența pacificatorilor ruși garantează că nu vor fi violențe, nu va fi o escaladare inclusiv din partea unor forțe regionale, trebuie să înțelegem că cei 2000 de pacificatori au un contingent cu mult mai mare decât au forțele oficiale din Federația Rusă, așa că s-au restras în vizorul armatei azere. Prezența unor pacificatori ruși nu garantează la momentul de față nimic. Capacitatea Rusei este la limită, toate forțele sunt orientate pe frontul ucrainean, or până și dotarea acestor pacificatori era una derizorie, fără blindate sau armament care ar fi putut măcar bloca fizic intrarea armatei azere.
Locuitorilor din Transnistria trebuie să le fie clar că pentru Republica Moldova nu este o opțiune o incursiune militară și Republica Moldova nu-și dorește o soluție cum și-a dorit-o Azerbaidjanul. Azerbaidjanul face parte dintr-o nouă axă geopolitică și dintr-o strategie mai largă pe care o promovează Erdogan.
Leanca Lașco-Rață: Am văzut acțiunile securității din stânga Nistrului când, recent, au interzis accesul unei fotojurnaliste. Ce repercusiuni ar avea aceste acțiuni în viitorul apropiat?
Andrei Curăraru: Vedem mai multe semne că regimul de la Tiraspol încearcă să își consolideze pozițiile și să evite orice tip de opoziție, de critică asupra sa. Știm despre asasinatul domnului Corjan care până acum nu a fost rezolvat, nu este clar cine sunt făptuitorii. Investigatorii independenți nu au fost admiși în procesul de investigație, acum vedem că jurnaliștii de pe malul drept nu au acces în regiune. Cred că aceasta vine ca urmare a unor măsuri similare care s-au întâmplat în Federația Rusă după rebeliunea lui Prigojin, or regimul de la Tiraspol este la fel de puternic ca și cea mai slabă regiune din Federația Rusă.
În ce privește Tiraspolul, ei au probleme și mai mari și situația economică este într-o scădere dramatică. Regimul de la Tiraspol trebuie să înțeleagă că, oricum ar proceda, democrația, transparanța în era digitală nu pot fi eliminate și că, prin mijloace democratice, Republica Moldova va continua să monitorizeze în special respectarea drepturilor omului ale cetățenilor Republicii Moldova care se află în acea regiune.
Leanca Lașco-Rață: Vă mulțumim!
