Moldovenii, reticenți la capitolul donării de organe. În acest an în țara noastră s-au făcut două transplanturi
În Republica Moldova sunt puțini coordonatori de transplant pentru a identifica donatori în moarte cerebrală. Tot ei spun că moldovenii nu vor să doneze organe din motive religioase, dar și pentru că se tem de trafic de organe. De la începutul acestui an, în țara noastră s-au făcut doar două transplanturi, unul de ficat și altul de rinichi. La limită fragilă dintre viață și moarte sunt în acest moment 100 de bolnavi a căror sănătate depinde de un transplant.
De mai bine de 13 ani Cornelia Guțu Bahov este coordonator de transplant, medic care discută cu rudele pacienților aflați în moarte cerebrală și le vorbește despre posibilitatea donării organelor. Specialistul spune că rata refuzurilor este înaltă.
„Este foarte stresant pentru noi ca să discutăm cu familiile, însă însăși profesia de coordonator de transplant, experiența te învață să modelezi emoțiile. Când decedează un donator tânăr de 20 de ani, 18 ani. Evident că este o dramă și pentru noi. Atunci când discutăm, ne aducem aminte de acea listă de așteptare a potențialilor primitori. Avem o rată foarte înaltă de refuzuri”, a explicat Cornelia Guțu Bahov.
Agenția de Transplant își propune ca, în următorii ani, să crească numărul operațiilor de acest fel. Pentru a reuși, este nevoie și de mai mulți coordonatori, în prezent fiind doar 11.
„Numărul coordonatorilor într-adevăr nu este suficient. În anii ce urmează, planificăm o extindere a serviciului de coordonare. Datele statistice din toată lumea ne vorbesc că o bună parte din pacienții incluși în lista de așteptare din păcate decedează neajungând la intervenția chirurgicală. Există o insuficiență de organe prelevate pentru toți pacienții incluși în listele de așteptare”, a declarat directorul Agenției de Transplant, Grigore Romanciuc.
Diana Berari este unul dintre oamenii care în cele mai cumplite momente a avut puterea să se uite și la durerea altora. Fetița ei s-a născut cu grave probleme de sănătate, din cauza unei hipoxii intrauterine. A trăit trei ani și patru luni, luptând în fiecare zi pentru viața sa. A fost dusă la o clinică de recuperare din Italia, dar, la întoarcere, fetița a făcut febră urmată de convulsii. A fost internată de urgență la cel mai apropiat spital din Ungaria. În ciuda eforturilor făcute de medici, copila a intrat în moarte cerebrală.
„Misiunea Deliei a fost să salveze alte vieți. Ne-am dat seama că pe Delia nu o mai putem ajuta, dar putem salva alți copii. Decizia de a preleva organele fetiței noastre Delia a fost cea mai grea decizie pe care am avut-o și care am luat-o în viața aceasta în cea mai complicată perioadă din viața noastră, dar care a avut un impact colosal”, a povestit mama fetiței donatoare, Diana Berari.
Organele Deliei au ajuns la trei fetițe din România care aveau mare nevoie de ele. Acum, la aproape opt ani de la acea decizie, familia Deliei a stabilit o strânsă legătură cu familiile fetițelor salvate.
„Avem o relație foarte frumoasă, practic noi suntem la curent cu toate evenimentele din viața lor. Suntem bombardați cu poze la unu septembrie, la Anul Nou, la sărbători. S-a format o relație destul de apropiată și sufletistă între noi ca familie. Mai frumos este că și fetițele între ele, familiile celor trei fetițe se cunosc și prietenesc”, a mai spus Diana Berari.
În 2022, au fost efectuate șapte intervenții de transplanturi hepatice și trei renale. Anul trecut, Republica Moldova a aderat la platforma internațională FOEDUS - un sistem informațional în care statele-membre anunță despre organele pe care le pot oferi pentru transplantare celorlalte țări, dar până astăzi, țara noastră nu a accesat niciun organ din aceste țări.
