INTERVIU // Andrei Curăraru: În perioada de preaderare, Republica Moldova ar putea beneficia de un sprijin de 4 miliarde de euro din partea UE
O reformă internă a Uniunii Europene este inevitabilă și trebuie regândită redistribuirea fondurilor regionale și posibilitatea de accesiune la acestea pentru statele mai puțin dezvoltate. Republica Moldova, devenind stat membru al UE, obține o serie de beneficii și se estimează că ajutorul total pe care l-ar putea primi de la Uniunea Europeană în perioada de preaderare ar fi de aproape 4 miliarde de euro.
Exemplul Republicii Moldova trebuie să fie unul de corectitudine maximă și să se depună efort pentru ca în 2030-2032 să fie îndeplinite toate condițiile formale pentru a iniția procedura finală de integrare europeană. Opiniile aparțin expertului în drept, politici publice și securitate, Andrei Curăraru, și au fost exprimate în cadrul ediției de știri de la Moldova 1.
Găsiți mai jos textul interviului.
Elena Băncilă: Se vorbește foarte mult despre reformarea Uniunii Europene, despre acea extindere și aici vreau să vă întreb ce loc va ocupa Republica Moldova în această nouă construcție în Uniunea Europeană?
Andrei Curăraru: După mine, o reformă internă a Uniunii Europene este inevitabilă. Populația Uniunii Europene crește și trebuie reprezentate prioritar interesele cetățeanului simplu. Pentru aceasta trebuie de regândit acele voturi care, prin unanimitate, blochează anumite decizii esențiale. Trebuie regândită redistribuirea fondurilor regionale și posibilitatea de accesiune la acestea pentru statele mai puțin dezvoltate.
De asemenea, se vorbește despre reformarea birocrației de la Bruxelles care crește încontinuu. Republica Moldova devenind stat membru al UE, obține o serie de beneficii pe care este greu de supraestimat. De exemplu, Uniunea Energetică. Am negocia cu 27 de actori importanți prețul la gaze cu Federația Rusă sau cu orice alt furnizor. Acest fapt ar reduce semnificativ prețurile la achiziție. Dar și o serie de fonduri de pre-accesiune. Siegfried Mureșan vorbea despre 1,2 miliarde de euro care deja sunt îndreptate spre Republica Moldova. Iar noi, la „WatchDog” (n.r. - Asociație obștească „WatchDog”), estimăm că ajutorul total pe care l-ar putea primi Republica Moldova de la Uniunea Europeană în perioada de preaderare va fi în jurul a 4 miliarde de dolari sau de euro.
Elena Băncilă: Cât timp, în opinia Dumneavoastră, ar putea decurge acest proces de negocieri, pentru că știm bine că partea tehnică este una foarte complexă și ar putea lua ani buni?
Andrei Curăraru: După ce Charles Michel (președinte al Consiliului European) a vorbit despre obiectivul 2030 pentru Ucraina și Republica Moldova a preluat acest narativ. Am văzut că doamna Ursula von der Leyen (președinta Comisiei Europene) a spus că nu trebuie să setăm integrarea legată de anumite date.
Aveam 35 de capitole care trebuie negociate. Unele se vor negocia mai ușor, cum ar fi, de exemplu: respectarea drepturilor omului, managementul frontierelor. La care deja avem rezultate bune și se va vedea în raportul acesta care urmează să fie publicat. Iar altele precum: agricultura, justiția, lupta cu corupția, vor fi negociate la greu. Trebuie să facem acest efort pentru ca în timpul apropiat, 2030, poate 2032, să îndeplinim toate condițiile formale pentru a iniția procedura finală de integrare europeană. Să nu uităm că, până la urmă, aceasta trebuie să fie ratificată și de parlamentele naționale. Adică exemplul pe care trebuie să îl arate Republica Moldova trebuie să fie unul de corectitudine maximă și de accesiune în condiții egale cu ceilalți. Or am văzut exemplele Bulgariei și României care au întârziat acest proces.
Elena Băncilă: Deci, în opinia Dumneavoastră, ar putea dura mai mult de 10 ani acest proces de negocieri, dacă e să gândim în termeni reali.
Andrei Curăraru: Da, după mine, termenii reali depind de trei factori de bază. Unu: capacitatea noastră de a menține solidaritatea internă în susținerea Uniunii Europene. Doi: capacitatea administrativă a statului, și aici vorbim despre guvernări proeuropene până la această perioadă de 2030. Trei: susținerea externă.
Un punct sensibil este și problema transnistreană, dar am văzut că numeroși lideri europeni, care spun că există și precedentul Ciprului și că integrarea europeană este cea mai bună ofertă pe care o putem da regiunii transnistrene pentru reintegrarea țării noastre.
Elena Băncilă: Da, voiam să vă întreb și despre conflictul înghețat din Republica Moldova. Cum credeți, care ar fi o formulă viabilă pentru țara noastră, ca să poată adera oficial la Uniunea Europeană având în continuare această problemă nerezolvată?
Andrei Curăraru: După cum spuneam, avem exemplul Ciprului. Ciprul grecesc s-a integrat, iar partea turcească, Ciprul de Nord, a rămas neintegrată. Chiar dacă erau negocieri și partea turcească era gata la concesiuni mari pentru a se reintegra cu partea grecească și a face parte din partea europeană.
În același timp, trebuie să înțelegem că cel mai mare partener de export al regiunii transnistrene a Republicii Moldova este Uniunea Europeană și veniturile noastre economice doar cresc. Transnistrenii, concetățenii noștri de fapt, vor beneficia foarte mult de la procesul de integrare europeană, iar o victorie a Ucrainei ar tăia și linia de salvare pe care o au autoritățile nerecunoscute din partea Federației Ruse. Europenizarea Republicii Moldova și modernizarea sunt niște magneți care vor atrage cetățenii noștri din stânga Nistrului și care vor înțelege până la urmă valoarea reintegrării țării noastre.
Elena Băncilă: Voiam să vă mai întreb: ce credeți că ar putea oferi Republica Moldova Uniunii Europene?
Andrei Curăraru: Uniunea Europeană vrea să facă un club de stabilitate în care statele sunt previzibile, se dezvoltă armonios, dau valoare unul altuia și își aduc în mixul acesta european diversitatea lor culturală, de valori, economică. Republica Moldova este un stat mic, care poate aduce valoare adăugată mare, atât la nivel de securitate, cât și la nivel de împărtășire a acestor valori, dezvoltare economică și raliere la aceste standarde europene și așa mai departe.
Avem exemplele statelor baltice care s-au dezvoltat practic din același punct ca și noi și au ajuns la o altă realitate la care noi doar putem să sperăm. Cred că un astfel de model de Republică Moldova trebuie să fie și în capetele noastre când ne gândim la integrarea europeană.
Elena Băncilă: Spuneam mai devreme că Republica Moldova a îndeplinit doar șase din cele nouă condiții care au fost stabilite de Uniunea Europeană și are restanțe semnificative în justiție, cum ar trebui să fie impulsionate mai departe lucrurile ca să se miște mai repede în această direcție țara noastră? Avem cazul Stoianoglo, PreVettingul, Vettingul. Este o provocare destul de mare. Cum credeți, vom trece acest test cu brio?
Andrei Curăraru: Eu cred că trebuie să facem eforturi necesare pentru acest fapt. Și aici văd și rolul cetățeanului simplu care trebuie să pună presiune pe sistemul de justiție, Procuratură, pe guvernare pentru a cere aceste rezultate. Iar indicatorul pe care putem să îl dăm în acest sens este indexul percepției corupției. Corupția trebuie să fie raportată la stat și nu trebuie să fie tolerată în primul rând de cetățean.
Cazurile de corupție mari trebuie să fie finalizate. Vorbim despre foști președinți, oligarhi fugari, vorbim despre cazurile de corupție pentru care au fost înaintate dosare precum cazurile alegerilor locale, ale alegerilor bașcanului din UTA Găgăuzia.
Toate acestea trebuie să fie duse la bun sfârșit, iar vinovații trebuie să fie sancționați cu toată duritatea legii.
În ceea ce privește reforma justiției, nu pot 1000 de cetățeni ai Republicii Moldova să ne împiedice pe noi, restul, 2 milioane și jumătate, să devenim europeni. Ei trebuie să înțeleagă că aceasta este o prioritate pentru Republica Moldova și să se conformeze sau să plece din sistem.
Iar în ceea ce privește dezoligarhizarea trebuie să punem accent pe cooperarea internațională și urmărirea miliardului furat pentru ca acesta să fie returnat, iar aceste resurse financiare să nu fie utilizate împotriva Republicii Moldova precum am văzut-o în această campanie electorală pentru alegeri locale.
Elena Băncilă: Vă mulțumesc mult pentru aceste comentarii.
