Interviu ÎN CONTEXT// Nicolae Negru: Dacă nu ar fi sprijinul adevăraților parteneri, Republica Moldova ar fi o victimă ușoară pentru Rusia
Noi ne-am trezit târziu și acum facem acțiuni febrile, dar dacă nu am avea sprijinul adevăraților parteneri, Republica Moldova ar fi o victimă foarte ușoară pentru Rusia. Europa este Europa, NATO este NATO, noi suntem noi și avem trupe ruse pe teritoriul nostru, în pofida Constituției noastre. Și cu toate astea, Strategia din 2011 a Republicii Moldova prevedea că este partener strategic cu SUA, România, Ucraina. Atunci Rusia urzea planul de reocupare, de refacere a Uniunii Sovietice, într-o formă sau alta. Opiniile aparțin editorialistului „Ziarului Național”, Nicolae Negru, și au fost exprimate în platoul emisiunii „În Context”, de la Moldova 1.
Găsiți mai jos textul dialogului.
Radu Osipov: Așadar, e un precedent când un cetățean al Republicii Moldova își pierde cetățenia, pentru că a trecut în tabăra inamicului. Care ar fi semnalul pe care îl transmite puterea de la Chișinău? Alexandr Kalinin până la urmă era un personaj politic mai mult sau mai puțin marginal. Cât de mult contează decizia?
Nicolae Negru: Bine, e un precedent pentru că nu am avut precedentul războiului. Al invaziei Rusiei în Ucraina. E un război deschis. Aveam până acum războaie hibride, inclusiv împotriva Republicii Moldova. Am avut război în 1992. Dar acum e ceva nou. Intrăm într-o altă etapă. Domnul Kalinin și-a căutat-o cu lumânarea. Așa pare-se, a făcut declarații, a acționat și într-adevăr a atentat grav la securitatea, la stabilitatea, la reputația Republicii Moldova. Numai ce fac declarațiile lui, de exemplu, către Maia Sandu în care s-a adresat că, mâine-poimâine, vin trupele NATO, aici, în Republica Moldova. Sau chemările sale la pregătirea de război, către Transnistria, către Autonomia găgăuză. E ceva ieșit din comun. Un cetățean al Republicii Moldova, nu doar un cetățean, dar oricine nu poate să-și permită așa ceva. E o agresiune deschisă împotriva statului Republica Moldova. A făcut și alte declarații care, cum să zic, ridică semne de întrebare privind loialitatea lui față de statul Republica Moldova.
Președintele are un asemenea drept, legea permite așa ceva. Ai și spus că a comis fapte grave care aduc prejudicii esențiale Republicii Moldova. Deci, nu văd de ce nu i-ar fi retrasă cetățenia.
Radu Osipov: Alexandr Kalinin este o excepție, un caz izolat pentru Republica Moldova? Mă refer la profilul său, backgroundul său de politician.
Nicolae Negru: Bine, faptul că este politician prorus desigur că nu-l trece dintr-odată în categoria celor cărora li se poate retrage cetățenia. Avem politicieni proruși, avem chiar politicieni care au primit bani de la Kremlin, au și recunoscut ei înșiși că primeau de la 600-700 de mii până la un milion de euro pe lună pentru partidele lor. Deci, acțiunile concrete precum înrolarea, desigur, într-o armată care agresează, invadează un alt stat aliat pentru Republica Moldova desigur că e un caz aparte. Nu cred că vom găsi mulți cetățeni din aceștia, dar cei care vor fi găsiți, desigur, li se va retrage cetățenia.
Radu Osipov: Probabil că mai sunt cetățeni moldoveni recrutați, dar nu sunt persoane publice, așa cum este Kalinin.
Nicolae Negru: Legislația trebuie să fixeze. Nu se spune că neapărat trebuie să fii persoană publică. Dacă te-ai înrolat într-o armată, fiind cetățean al Republicii Moldova, desigur că poate să-ți fie retrasă cetățenia. Președintele Republicii Moldova până la urmă decide. E competența ei, sunt atribuțiile președintelui, conform Constituției. În afară de aceasta, legea presupune și dreptul pentru cel căruia îi este retrasă cetățenia să apeleze în instanță. Poate să-și apere punctul de vedere, să demonstreze că nu a făcut faptele ce i se incriminează și rămâne cu cetățenia.
Radu Osipov: Unii, iată, fac asemenea lucruri pe față, alții încearcă subversiuni mai inteligente. Care sunt direcțiile Rusiei în politica de la Chișinău? De exemplu, am văzut o multitudine de mesaje: că Starea de Urgență nu ar fi bună, că armata nu ar trebui finanțată, că presa este intimidată, presa liberă. Sunt idei care vin din aceeași direcție sau cum ar trebui să înțelegem aceste lucruri?
Nicolae Negru: Se împletesc lucrurile aicea. S-ar putea că se găsește un cetățean al Republicii Moldova care zice că nu are nevoie de armată. Au și fost cetățeni, au fost politicieni. Să ne amintim, chiar liderii Partidului Comunist spuneau că noi nu avem nevoie de armată, nu trebuie să dăm bani pentru armată și așa mai departe pentru că suntem neutri. Nu cred că asta, în mod automat, îi înscrie în categoria agenților Rusiei. Dar, da, Rusia se folosește de ei, furnizează sau, cum să zic, îi încurajează să facă așa ceva. Unii o fac conștient, alții o fac în calitate de idioți utili ai Rusiei.
Sigur că putem zice că la noi e democrație, pluralism, și atunci când închizi un post de televiziune sau o publicație oarecare, apare această întrebare. Dar trebuie totuși să vedem ce fel de publicație este aceasta care a fost închisă, de cine este finanțată și ce politică editorială are? Fiindcă dacă ea propagă războiul, propagă ura între cetățeni, lucrează la destabilizarea Republicii Moldova, desigur că atunci apare acest semn de întrebare.
Radu Osipov: Așadar, domnule Negru, am ascultat declarațiile consilierului prezidențial de la Consiliul Suprem de Securitate. Spațiul informațional, într-adevăr, este folosit în războiul hibrid. Cât de sigur este după aceste măsuri pe care le-a aplicat Guvernul prin Comisia pentru Situații Excepționale? Mai degrabă ar trebui să existe niște acțiuni de sus în jos sau de jos în sus sau ambele, pentru că este necesară și capacitatea oamenilor să înțeleagă ce e adevărat, ce e fals, ce e fake sau, mai nou, și deep facke.
Nicolae Negru: Sunt abia primii pași în această direcție, trebuie să spunem, și i-a întreprins și Europa. Iarăși e un lucru important. Până nu demult, atunci când se vorbea despre această agresiune informațională a Rusiei, despre dezinformare, manipulare, propagandă, Europa se uită cu o oarecare indulgență sau cu o oarecare neîncredere.
Dar, de când s-a început războiul, Europa s-a văzut ea însăși nevoită să închidă anumite posturi de televiziune, care erau finanțate de Rusia. Posturi emblematice, reprezentative, precum „Sputnik” sau „Rossia today” chiar în martie, imediat cum s-a început războiul, au fost închise aceste posturi. Deși mai înainte existau chemări în acest sens, dar nimeni nu reacționa. Ziceau că în Europa e democrație, pluralism de opinie, este libertate de exprimare. Dar Rusia folosea această libertate de exprimare și acum se pare că Europa este în așteptare, dar încă nu a elaborat o strategie concretă, o strategie eficientă în acest sens.
Ceea ce a făcut prin 2015, după ce s-a început războiul în Ucraina început în 2014, când a fost anexată Crimeea, o parte din Donbas. În 2015, a fost constituit „StratCom” - o unitate strategică de luptă împotriva dezinformării. O asemenea unitate avem și noi, abia acum se constituie. Urmează să devină funcțională. Am parcurs o cale foarte lungă. Si această unitate de luptă împotriva dezinformării, identifică această dezinformare, căile de pătrundere a dezinformării în Europa și statele europene și elaborează strategii de contracarare. Deocamdată, nu putem spune că au fost elaborate toate strategiile și toate sunt eficiente. Și același lucru nu putem spune nici la noi. Abia facem primii pași în această direcție.
Radu Osipov: Anul trecut, aliații occidentali NATO au schimbat rolul Rusiei în propria strategie de securitate, la Madrid. Au transformat Rusia din „partener” în „amenințare”. Acum a venit și rândul nostru, pentru că avem și noi o Strategie de Securitate. Nu credeți că ar fi trebuit mai devreme făcută această Strategie sau nu era acceptată de populație că Rusia reprezintă un pericol. Sau, citându-l pe Constantin Tănase: „Rusia este dușmanul strategic al Republicii Moldova”.
Nicolae Negru: Constantin Tănase avea dreptate, desigur. Și lucrurile acestea trebuiau spuse demult. Europa este Europa, NATO este NATO, noi suntem noi noi! Noi avem trupe ruse pe teritoriul Republicii Moldova în pofida Constituției noastre, în pofida angajamentul Rusiei de a le retrage și chiar în pofida faptului că tot Rusia a insistat că Republica Moldova să fie un stat neutru. Și cu toate astea, Strategia din 2011, Strategia de securitate a Republicii Moldova prevedea că Rusia este partener strategic de rând cu Statele Unite, cu România, cu Ucraina și așa mai departe. Rusia care urzea planuri de reocupare, de refacere a Uniunii Sovietice, într-o formă sau alta.
Prin urmare, noi ne-am trezit târzior. Acum facem acțiuni febrile. Dacă nu am avea sprijinul partenerilor, adevăraților parteneri, sigur că nu am reuși nimic sau am reuși foarte puțin și am fi o victimă foarte ușoară pentru Rusia.
Radu Osipov: De ce, totuși, establishmentul occidental a considerat până nu demult Rusia că poate fi un partener, dacă au existat mai devreme Georgia, Donbas, Crimeea?
Nicolae Negru: Da, e un semn de întrebare. De ce după anexarea Crimeii, de ce după 2008, când a fost invadată Georgia, de ce chiar după 1992, și asta trebuie să spunem, de ce Occidentul continua să considere Rusia drept un partener? Și chiar după 2008, de pildă, când, la Munchen, Putin a făcut acele declarații belicoase la adresa Occidentului. Probabil, că acum Occidentul a învățat lecțiile și vom vedea ce va fi în continuare.
Radu Osipov: Dacă e să privim ultimii aproape doi ani de când Rusia a început această invazie la scară largă împotriva Ucrainei, am putea spune că societatea noastră are acea reziliență despre care se tot vorbește. Adică are capacitatea să fie solidară și să reziste la greutăți. Pentru că am avut și prețuri mari la energie, au fost momente când nu am avut curent electric. Există totuși un sentiment că, iată, societatea moldoveană poate rezista vicisitudinilor.
Nicolae Negru: Noi încă nu am fost testați în adevăratul sens al cuvântului. Putem spune că societatea ucraineană a rezistat acestui test și de coeziune, de solidaritate. Rezistă și acum în fața agresiunii ruse. Noi am fost testați prin pedepse economice, energetice și cu toate astea avem cetățeni și acum care sprijină războiul din Rusia, care acceptă explicațiile agresive sau mai bine zis gesturile agresive ale Rusiei în Ucraina, acțiunile agresive ale Rusiei în Ucraina. Vedem, de exemplu, în urma alegerilor că majoritatea cetățenilor a votat totuși pentru integrare europeană, pentru un Guvern proeuropean. Dacă luăm procentual, undeva la 67% dintre cetățeni au votat partide proeuropene, partide care susțin integrarea europeană a Republicii Moldova. Și 33% au votat pentru partide care se declară deschis proruse. E adevărat, nu toate sprijină pe față acest război. Dar putem presupune că atunci când nu te exprimi sau când nu recunoști că Rusia a atacat Ucraina. Și începi să speli în două ape și începi să îndreptățești și pe unii și pe alții, să spui că vrem pace și să se încheie războiul. Dar nu spui că pentru asta e suficient ca Rusia să își retragă trupele din Ucraina și războiul s-a încheiat.
Radu Osipov: Domnule Negru, sunt optimiști parlamentarii români. Oare ar fi dat o asemenea rezoluție dacă se așteptau la un rezultat negativ?
Nicolae Negru: Eu cred că e un stimulent, o chemare. Dacă ar fi fost siguri, cred că acest acest apel nu se făcea. Înseamnă că există anumite probleme și, într-adevăr, există anumite probleme. În raport cu Ucraina, de exemplu, noi știm că Ungaria a și declarat că nu sprijină intrarea Ucrainei în Uniunea Europeană. Sunt și alte state care ar putea spune nu.
De aceea vedem că și diplomația noastră acționează și președinta Republicii Moldova. Vedem vizite pe care le fac conducătorii, șefii de state din Uniunea Europeană în Republica Moldova, delegații parlamentare. Toată lumea vrea să se convingă că Republica Moldova și-a făcut lecțiile, că s-a mișcat în direcțiile pe care le-a cerut Comisia Europeană anul trecut. Cele 9 recomandări despre care se vorbește foarte mult. Să vedem până la urmă o să decidă șefii de stat, iar șefii de stat depind și ei de anumite situații. Unii chiar depind de Rusia și chiar am impresia că iau și comenzi de acolo.
Radu Osipov: Vorbisem mai devreme despre reziliența societății și am văzut de fiecare dată când vin decizii pozitive la Bruxelles, sunt generate valuri de entuziasm, dar de obicei nu țin prea mult. De această dată, dacă va fi o decizie pozitivă sau una negativă, cum credeți, care vor fi efectele pentru moralul societății?
Nicolae Negru: Cred că efectul va fi de data aceasta, ar trebui să fie! Noi avem o problemă în relațiile dintre partidele proeuropene, între partidul de guvernământ și partidele de opoziție. Nu există o armonie între ele. Există anumite anumite rivalități. Nu există o conlucrare și asta este foarte prost. S-a văzut lucrul ăsta și în alegerile locale și eu cred că aici și guvernarea ar trebui să facă anumite acțiuni, anumite gesturi. Să întindă mâna spre partidele proeuropene. Și, văzând această solidarizare a liderilor, a partidelor, cred că și cetățenii vor proceda la fel.
Radu Osipov: Domnule Negru, am mai vorbit cu Dumneavoastră despre alegeri, despre rezultatul alegerilor. Iată, capitală a fost câștigată de Ion Ceban cu noul său partid și a scris el cu puțin timp în urmă referitor la această rezoluție: „România este alături de Republica Moldova. Parlamentul României a adoptat o rezoluție. Mulțumim României pentru tot sprijinul și deschiderea”. Iată, tot el a propus mai înainte și un Pact Snagov, pe modelul României. Cât de credibil este și dacă a reușit să scape de acea moștenire PCRM-PSRM?
Nicolae Negru: Orice transfug sau orice politician care a trecut dintr-un partid în altul ridică anumite semne de întrebare privind sinceritatea acțiunilor sale. Dar aici eu cred că trebuie să luăm în calcul și acest război, care a stricat socotelile multor politicieni, în special politicienilor de stânga, politicienilor proruși, care acum au anumite probleme de ordin strategic. În funcție de sfârșitul războiului. Cum se va termina războiul? Dacă Rusia pierde acest război, va mai exista Comunitatea Statelor Independente, va mai exista acel ODKB sau Organizația Tratatului de Securitate Colectivă? Care va fi perspectiva, viitorul integrării eurasiatice? Și da, și atunci unii calculează și zic că nu avem de ales, trebuie să mergem spre Europa și aceasta e decizia cea mai corectă.
Radu Osipov: Domnule Negru, vă mulțumesc mult pentru aceste explicații. Vă mai așteptăm ÎN CONTEXT.
Nicolae Negru: Vă mulțumesc.
