Interviu ÎN CONTEXT// Otilia Nuțu: Creșterea producției de energie electrică în România va permite exportul către Republica Moldova în următorii ani
România are un potențial foarte mare care nu poate să fie valorificat din cauza restricțiilor de rețea, iar din acest motiv energia nu poate fi transportată. Pentru asta e nevoie de investiții, care vor permite creșterea producției de energie electrică, fapt ce va permite un volum mai mare de export către Republica Moldova în următorii ani. Opinia aparține expertei în energetică, Otilia Nuțu, de la Expert Forum București și a fost exprimată în emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Mai jos găsiți textul interviului.
Radu Osipov: Așadar, interesante planuri au cele două ministere ale energiei. Deocamdată știm că lucrările de infrastructură durează, costă și bani. Ce se poate de făcut acum, pentru că această linie de interconectare România-Republica Moldova trece totuși prin nodul energetic Cuciurgan, iar consumatorii din Republica Moldova nu neapărat au banii să plătească prețurile europene la curentul electric?
Otilia Nuțu: E adevărat că și noi ne-am mișcat foarte greu - și România și Moldova, și am început să dezvoltăm aceste proiecte cu adevărat, tocmai în momentul în care am ajuns într-o criză majoră. Însă e bine că ne-am trezit totuși măcar în ceasul al 12-lea și mie mi se pare foarte încurajator faptul că se dezvoltă relativ rapid niște proiecte care au fost în stadiu de proiect foarte multă vreme înainte de 2020-2021.
Și e foarte important, în primul rând, faptul că vor exista mai multe companii de stat românești care vor avea personal o miză din ce în ce mai mare în Republica Moldova, iar asta cred că este un lucru foarte bun. Acum sigur că lucrările acestea de infrastructură durează, însă, pe de altă parte, vedem că și cu infrastructura existentă se poate asigura o parte semnificativă din consumul Republicii Moldova, chiar în situații de criză majoră, cum am văzut cele două black-out-uri de anul trecut. Deci situația este în continuare destul de dificilă, însă să sperăm că în doi-trei ani situația de securitate energetică va fi cu mult mai bună decât este acum, iar astăzi este cu mult mai bună decât era acum un an și jumătate.
Radu Osipov: Pot miza guvernele de la Chișinău și București pe acest mecanism pentru interconectarea Europei, pentru a realiza memorandumul la care au ajuns?
Otilia Nuțu: Da, sigur, aici mai este un avantaj faptul că Ucraina și Republica Moldova s-au sincronizat anul trecut cu Rețeaua Europeană, face ca unul dintre proiectele acestea mari, respectiv linia exact Isaccea - Vulcănești - Chișinău să nu aibă nevoie de o investiție care era foarte mare. Și care ar fi fost necesară în situația în care nu ar fi fost conectate sincron rețelele moldovenești și ucrainene la Rețeaua Europeană. Și asta este lucrul care face posibil ca banii care se economisesc prin faptul că nu mai este nevoie de acea stație „back to back” să poată să fie folosite, să poată fi folosiți pentru alte elemente de infrastructură. Cum este, spre exemplu, linia Suceava-Bălți și întărirea stațiilor. Deci este un avantaj și din acest punct de vedere.
Radu Osipov: Referitor la conductele de gaze suntem interconectați prin două puncte, la Ungheni și în Sud prin coridorul transbalcanic. De ce ar fi nevoie acum această centură în jurul Chișinăului? Și cum apreciați faptul că „TransGaz”, prin „Moldtransgaz”, de fapt, a devenit operatorul rețelelor de conducte și țevi?
Otilia Nuțu: Da, și acesta este un lucru foarte bun. În primul rând, motivul pentru care Uniunea Europeană insistă atât de mult pe acel unbanding, pe separarea intereselor celor care dau gazul, de interesele rețelelor are legătură cu faptul că, practic, „Gazprom” controla Rețeaua de transport în Republica Moldova. Și asta poate să fie o problemă, inclusiv prin blocarea cu diferite argumente sau pretexte tehnice a importurilor de gaze din altă parte, iar acest lucru nu mai este posibil din momentul în care, practic, operarea rețelei este acum dată unei alte companii. Și în cazul nostru vorbim de o companie care se supune regulilor europene.
Interconectorul Iași-Ungheni are o capacitate bună, însă nu suficientă. Și într-adevăr, pentru asta va fi nevoie, inclusiv din partea noastră, în România, de investiții suplimentare pentru a ne asigura că pe coridorul transbalcanic, prin care circulă acum gaze din Sud către Republica Moldova, să poată să intre și gaze din România. Deci, există punctul acela de interconectare, însă noi, practic, din România nu putem în acest moment fizic să injectăm gaze în sistemul moldovenesc.
Deci, acolo cred că este nevoie să facem noi, în partea românească, niște investiții care au fost amânate de foarte mulți ani.
Sigur că Republica Moldova poate să importe din Sud, dinspre Bulgaria, deja pe acea conductă, însă ar fi foarte bine dacă am putea face și noi. Și asta ar asigura în plus, inclusiv o capacitate mai mare de extragere din depozitele de înmagazinare din România, în momentul în care este consum mai mare pe timp de iarnă.
Radu Osipov: „Transgaz” nu e singura companie românească care a trecut Prutul. „Opcom”, operatorul pieței de energie electrică din România, a venit, la fel, la Chișinău. Cum ar trebui să funcționeze? Și ce înseamnă, de fapt, cuplarea piețelor de energie? Se ia în calcul faptul că Republica Moldova nu neapărat are capacități de producție, încearcă să dezvolte capacitățile regenerabile și nu ar fi o piață lichidă. Are nevoie de cuplarea cu piața română?
Otilia Nuțu: Sigur că da. Acum există mici producători. În Republica Moldova, există și importuri din România. „Opcom” este o bursă care are un track record destul de bun. La noi funcționează din 2003 și este una dintre cele mai performante burse din Europa, adică era la un moment dat pe locul 8 în Europa și ca lichiditate și ca funcționalitate a pieței. Deci, are și experiență, care e foarte importantă în special pentru piețele spot, care necesită niște echipamente specializate, o platformă specializată pentru asta. Și, de asemenea, este foarte importantă și conexiunea cu piața de echilibrare, cu acea energie care trebuie să fie furnizată în momentul în care apar dezechilibre între cerere și ofertă.
Deci, având în vedere că „Opcom” are și această experiență, plus are și legătura deja făcută cu „Transelectrica”, faptul că se merge în acest Memorandum pe dezvoltarea celor două piețe în paralel, este un lucru foarte bun.
Știu că la un moment dat exista discuția și Bursa Română de Mărfuri era interesată să intre și pe piața de gaz și pe piața de energie electrică. Și asta se poate întâmpla, însă pentru bursele spot, într-adevăr, este foarte bine că avem un operator cu experiență care poate să vină deja cu know-how și cu tehnologia pentru acest lucru.
Deci, noi va trebui să vedem toată piața în mod regional, chiar dacă sunt puține capacități de producție în Republica Moldova. Într-un viitor destul de apropiat, vom vedea o piață lichidă în care vor intra și producția din România și din Ucraina, în momentul în care va putea să exporte cantități mai mari și din Republica Moldova. Deci cu cât piața este mai lichidă, cu atât este mai bine pentru consumator.
Radu Osipov: Asta voiam să vă întreb: cum vor beneficia consumatorii, vor fi tarifele mai mici și nu neapărat tarifele? Dacă e să vorbim de o piață liberă, care sunt garanțiile că această piață liberă nu va provoca scumpiri, cum s-a întâmplat în momentul crizei, chiar cu un an înainte de războiul pornit de Rusia?
Otilia Nuțu: La noi lucrurile s-au suprapus cu această criză energetică legată de faptul că cu toții depindeam într-o măsură mai mică sau mai mare de un furnizor cu poziție dominantă și care făcea abuz de piață. Noi am avut, am trecut deja de 2 ori prin experiența liberalizării pieței și în România. Prețurile au scăzut exact în momentul în care s-a produs liberalizarea pieței. Prețurile au început să crească mai târziu, în momentul în care a apărut acea criză a gazelor, care după aceea s-a dus și în criză a pieței energiei electrice.
Însă Republica Moldova, din păcate, chiar în anii trecuți avea la un moment dat prețuri chiar mai mari decât România, în partea de energie electrică. Deci, sigur că prețurile vor depinde foarte mult de cât de rapid se fac investiții, inclusiv în România, în capacități noi de producție, de energie electrică. Deci, cât de mare va fi oferta.
Pe de altă parte, am văzut totuși un sprijin destul de mare, un exercițiu major de solidaritate și cu Republica Moldova și în interiorul Uniunii Europene. Anul trecut, consumatorii au fost sprijiniți destul de semnificativ în fața acestor creșteri de prețuri, adică s-au dat subvenții, s-au reglementat prețuri în anumite momente în care prețurile erau foarte mari.
Deci, există posibilitatea unor crize, însă crizele sunt mai puține în momentul în care nu depinzi de un singur furnizor și beneficiezi și de solidaritatea europeană în momentul în care toată lumea ar avea altminteri de suferit.
Radu Osipov: Vara trecută s-au întâlnit miniștrii Energiei, Victor Parlicov și Sebastian Burduja, la Cernavodă. Care sunt perspectivele acestei cooperări comune în sectorul nuclear? Și dacă e să vorbim de termene reale, când ar putea Republica Moldova să devină parte la acest proiect: Cernavodă?
Otilia Nuțu: Nu știu exact în ce stadiu au rămas acele discuții. Noi vorbim despre extinderea Centralei de la Cernavodă de foarte mulți ani, adică prima oară s-a încercat, cândva, prin 2007, după aceea s-a mai încercat ceva în 2013 cu chinezii, după care am renunțat. Acum discutăm din nou extinderea cu reactoarele 3 și 4. Eu m-aș uita în primul rând la capacitățile care s-ar putea instala în mod realist în zonă. Și în România, vedem că în zona Dobrogea ceea ce a blocat investițiile în continuare a fost capacitatea limitată a rețelei, nu lipsa de interes a investitorilor.
Vedem, de asemenea, faptul că există un interes din ce în ce mai mare inclusiv pentru eoliene offshore în Marea Neagră. Sigur că asta depinde foarte mult și de ce se va întâmpla cu războiul din Ucraina și cât de sigură va mai fi Marea Neagră în următorii ani. Însă zona Dobrogea chiar pe de o parte are un potențial foarte mare care nu poate să fie valorificat tocmai din cauza că la noi restricțiile de rețea făceau ca acea energie să nu poată fi transportată în altă parte. Iar acum se va putea exporta mult mai bine către Republica Moldova și chiar către Ucraina.
Și pe de altă parte, vom vedea o competiție din partea unor jucători privați, care cred că este benefică pentru toată lumea. Deci nu știu dacă proiectele mari ale statului român în centrale noi va putea să fie demarat.
Oricum, se discută niște termene foarte lungi, 10 ani de acum încolo sau pe acolo. Costurile s-ar putea să fie mult mai mari. Însă cu siguranță că va crește producția de energie electrică în Dobrogea în următorii ani. Și atunci va exista și un potențial mai mare de export către Republica Moldova.
Radu Osipov: Mulțumesc mult pentru aceste lămuriri.
