Interviu ÎN CONTEXT// Alexandru Bot: Reforma justiției este tergiversată pe motiv că Legea Vetting-ului nu prevede criterii clare de evaluare
Legea Vetting-ului, care prevede că filtrul de integritate etică și financiară trebuie trecut de aproape 140 de judecători și alți peste 200 de procurori, trebuie să definească criterii clare de evaluare și de aplicare. Expertul în justiție și drept, Alexandru Bot, consideră că toate normele au fost lăsate la îndemâna Comisiei Pre-vetting, care aplică proceduri necunoscute, fapt ce tergiversează resetarea sistemului judiciar ce reprezintă una dintre condițiile aderării la Uniunea Europeană.
Expertul în justiție și drept, Alexandru Bot, a fost în platoul emisiunii „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1, iar textul interviului îl vedeți mai jos.
Radu Osipov: Așadar, Uniunea Europeana aprobă Pre-vetting-ul și Vetting-ul propriu-zis al judecătorilor, procurorilor. Este primul pas din acei 9 pe care i-a pus Comisia Europeană, dar este incomplet. Ce rămâne de făcut?
Alexandru Bot: Ce rămâne? Vetting-ul ca și Pre-vetting-ul este un mecanism pe care noi trebuie să-l umplem cu text, cu substanță. Doar că, la nivel național, deseori ne-am ciocnit de problema că un pas înainte, doi înapoi este de fapt politică națională. Nu se reușește să se atingă acele rezultate scontate în timp util. Și mai mult decât atât, rezultatul scontat deseori este contestat și, respectiv, denaturată însăși soluția. Mă refer la aceleași decizii din august 2023, de la Curtea Supremă, care de fapt au răsturnat toate concluziile Comisiei Pre-vetting. Însă ele din nou reapar, iarăși deschizând poarta pentru o nouă contestație. Care va fi soarta contestației, iarăși rămâne incert.
Radu Osipov: Păi, de câte ori poate fi repetat acest proces? Presupun că nu poți merge la infinit cu contestații și să pui pe pauză o reforma judiciară?
Alexandru Bot: Deci, punctul în acest caz trebuie să-l pună Curtea Supremă de Justiție, care trebuie să decidă că o contestație este una nefondată. Respectiv, Concluzia Comisiei de Pre-vetting, Vetting este una întemeiată, închegată, și deci nu mai poate fi supusă revizuirii.
Radu Osipov: Totuși, cine inițiază aceste blocaje? Parcă, pe de o parte, lucrurile sunt clare. Parlamentul și Guvernul fac legile. Se începe de la aceste organisme care guvernează justiția: CSM și CSP. Apoi, ar trebui să vină și Vetting-ul procurorilor, judecătorilor. Cam aceasta ar fi înțelegerea reformării justiției. Și dacă e să ne referim la deciziile CSJ din august, ne aducem aminte conflictul dintre conducerea politică și judecători. Și astăzi am văzut o declarație a premierului Dorin Recean, nemulțumit de o decizie a instanței. Totuși, de unde vine inițiativa blocajelor?
Alexandru Bot: Inițiativa nu știu dacă putem s-o caracterizăm, s-o atribuim unui subiect concret. Însuși mecanismul Vetting-ului și Prevetting-ului este un mecanism destul de complicat și complex. Respectiv, prea multe ramificații, prea multe necunoscute generează acest mecanism, fapt care este utilizat util, dacă îmi permiteți tautologia, de către cei interesați să rămână în sistem.
Dincolo de faptul că nu este exclusă și ipoteza că concluziile Comisiei sunt rareori incorecte. Motiv pentru care orice persoană care dorește să fie trecută prin această analiză are dreptul de a contesta. Ceea ce s-a întâmplat, de fapt, în august. Acum merge un proces și un procedeu de reevaluare care întârzie reforma sau rezultatele reformei, fapt care va tergiversa această reformă și mai mult.
Radu Osipov: Adică, până la urmă, în sistem există oameni care nu își doresc resetarea sau reformarea și o vor sabota cu orice preț?
Alexandru Bot: În interior, de fapt, nu există doar voci care vor să saboteze acest procedeu. Sunt voci care, de fapt, nu înțeleg aceste procedee, sunt multe necunoscute în acest proces nou. Însăși definiția sau noțiunea de Vetting pentru noi este una necunoscută. Acest neologism, prin definiție, generează multe-multe întrebări. Dincolo de faptul că atunci când ajungem la aplicarea mecanismelor, apar și foarte multe nedumeriri vizavi de legalitatea anumitor acțiuni. Fiindcă, repet, se ajunge la situații foarte neclare. Când un candidat este evaluat doar prin prisma censului de avere, nu și prin prisma calității actului pe care l-a debitat în exercitarea funcției sale.
De aceea, pentru mine nu este clar care este miza acestui procedeu. Vrem să ajungem doar acolo unde, posibil, vom avea oameni doar integri, nu și oameni care pot genera un act de justiție calitativ? E o chestie. Dar haideți să vedem.
Radu Osipov: Dar nu sunt complementare, de fapt, aceste două calități? Poți să fii corupt și să oferi un act de justiție calitativ în același timp?
Alexandru Bot: Aici am vrut să ajung. Haideți să ne întrebăm aproape retoric. Să ne închipuim că Vetting-ul, Prer-vetting-ul merge strună. Deci, nu vor mai exista contestații sau contestațiile toate vor fi respinse. Eliminăm ultimul corupt din sistem. Nu mai avem oameni care iau mită, dar care se tem să se gândească măcar la asemenea lucruri. Oare această circumstanță, oare această stare de lucruri va genera că în sistem vor rămâne doar oameni care pot genera acte calitative de justiție? În condițiile în care sarcina sau obiecția numărul unu vizavi de actele emise de justiția noastră nu constă în faptul că ele au fost cumpărate, ci în faptul că ele sunt neîntemeiate și ilegale.
Ilegalitatea sau netemeinicia unui act de justiție nu întotdeauna este generată de faptul că a fost influențat de un act de corupție. Ci a fost generat de o analiză necalitativă, generată de un om care, de fapt, nu se regăsește în acest sistem.
Radu Osipov: Adunarea Procurorilor, până la urmă, va fi pe 22 decembrie. Cum credeți, a fost bună această amânare din punctul de vedere că a adus poate un plus de încredere Pre-vetting-ului?
Alexandru Bot: Această amânare poate și a fost utilă. Poate s-a încercat să nu se repete anumite carențe, erori care au fost înregistrate în cazul judecătorilor, care și-au ales membrii în Consiliul Superior a Magistraturii, sub rezerva că o parte din ceilalți candidați încă urmează să fie reevaluați.
Amânarea respectivă poate și a fost bună, dar iarăși nu știu dacă ea e una indicată sau utilă pentru a rezolva aceste probleme de reformă. De ce? Din simplul motiv că și această soluție dată de Comisia Pre-vetting poate fi contestată ulterior. Deci, repet, contestația finală este soluționată finalmente de către Curtea Supremă de Justiție. Respectiv, acești candidați urmează să-și primească deciziile motivate și să își exercite dreptul de a contesta această soluție. Dreptul la justiție nu poate fi îngrădit.
Radu Osipov: Vreau să întreb și despre alt pas care este incomplet, potrivit raportului Comisiei. Dar mai întâi, în loc de concluzie la discuția noastră de până acum, unde este totuși, breșa? Legea Pre-vetting-ului nu a fost bună, ar trebui amendată sau cum ar putea fi soluționat acest blocaj?
Alexandru Bot: Spuneam și în intervențiile anterioare, inclusiv pentru postul Dumneavoastră, că această lege trebuie să redefinească anumite proceduri concrete de aplicare a acestei reforme, de implementarea ei. Noi nu avem criterii clare de evaluare a unui candidat. Criteriile sunt la lăsate, practic, la îndemâna Comisiei, care analizează un anumit volum de informație furnizat, iarăși, de către anumite autorități necunoscute, conform anumitor proceduri necunoscute. Și toate aceste necunoscute, iertați-mă că repet insistent acest cuvânt, generează un rezultat necunoscut. Motiv pentru care lasă foarte mare teren sau multe argumente pentru a fi invalidată soluția Comisiei de Pre-vetting oricât de motivată ar fi ea, oricât de bine intenționată ar fi ea.
Radu Osipov: Foarte multe necunoscute sunt și la condiția numărul trei: lupta contra corupției. Comisia Europeană a salutat în raportul din noiembrie lansarea concursului pentru procurorul general. Iată că acest concurs este contestat, pe de o parte. Pe de altă parte, a fost prelungit. Am mai discutat cu Dumneavoastră despre aceste lucruri. Nu există interesul pentru acest concurs? Ce se întâmplă de fapt?
Alexandru Bot: Postul de procuror general, ultimul timp, este unul prea discutat. Mai mult decât atât, avem anumite probleme legate de cine urmează să ocupe acest post. Am avut situația în care postul era exercitat de către persoane în formula unu interimat, în condițiile în care nu exista un act de demisie a procurorului general.
Acum locul s-a eliberat. Respectiv, s-a eliberat și posibilitatea de a accede în această funcție. Doar că, în condițiile în care procedurile legate de numele domnului Stoianoglo încă nu s-au consumat, cred că cei care sunt profesioniști în domeniu nu se grăbesc să își depună candidatura pentru acest post. Anume pentru a nu cădea în capcana anumitor procedee sau clivaje juridice, în condițiile în care îți asumi responsabilitatea pentru un post, dar mâine îl vei pierde sub greutatea anumitei decizii judecătorești care va invalida acest rezultat.
Deci, foarte multe necunoscute și foarte multe vicii sunt împrejurul acestor proceduri ca să spunem că ele vor merge strună. Și cred că asta demotivează anumite persoane să-și depună candidatura.
Radu Osipov: Domnule Bot, vă mulțumesc pentru explicații și vă mai așteptăm ÎN CONTEXT.
Alexandru Bot: Vă mulțumesc și eu.
