Interviu ÎN CONTEXT// Ion Tăbârță: Alegerile din 2025 sunt esențiale pentru parcursul european al Republicii Moldova
Următorii ani sunt esențiali pentru continuitatea reformelor, dacă se dorește să realizăm acest deziderat: integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Din acest motiv alegerile parlamentare din 2025 sunt foarte importante pentru parcursul european al țării, mai ales pentru dinamica acestuia, iar președinta Maia Sandu trebuie acum să fie liantul de coeziune pentru toate partidele preuropene astfel ca acestea să se mențină la guvernare și să onoreze angajamentele asumate. Opinia aparține expertului politic, Ion Tăbârță și a fost făcută în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT, de la Moldova 1.
Găsiți mai jos textul interviului.
Radu Osipov: Domnule Tăbârță, cum se explică, totuși, faptul că, peste noapte, toată clasa politică s-a transformat în adepți ai integrării europene? Până acum, pragmatic însemna una, iar acum pragmatic înseamnă alta. Mai exact mă refer la declarația Irinei Vlah, dar și la opoziția parlamentară pe care am auzit-o vineri, nu a respins importanța negocierilor. Care este miza lor?
Ion Tăbârță: Dacă e să vorbim despre clasă politică proeuropeană din Republica Moldova trebuie, într-adevăr, să vedem care din ea, într-adevăr, este una sinceră proeuropeană și care este una deghizată. Pentru că noi am mai avut în trecut situații când partidele politice aflate la guvernare și erau declarate proeuropene, dar numai proeuropene nu au fost. Ba dimpotrivă, au parazitat pe mesajul proeuropean al Republicii Moldova și aceasta a dus la statul captiv și regimul oligarhic. Referitor la doamna Irina Vlah, nu este prima declarație a dumneaei de așa gen. Ea a mai surprins în trecut cu anumite declarații de genul că vorbim limba română. Ceea ce, desigur, cumva a creat o anumită nedumerire știindu-se pozițiile ei anterioare.
Însă, cu referire la negocieri, nimeni nu poate nega importanța acestor negocieri. Nimeni nu va spune că nu ne trebuie aceste negocieri sau noi suntem împotrivă și noi n-avem nevoie de banii europeni. Deși poate mulți din ei nu își doresc un parcurs proeuropean cu certitudine.
De ce o fac? Mai degrabă se poziționează polittehnologic. În Republica Moldova noi totuși avem acum o societate majoritar proeuropeană. Acest lucru o arată sondajele. Aproximativ 2/3 din populație își doresc un viitor proeuropean pentru Republica Moldova. Treptat-treptat, electoratul de dreapta proeuropeană începe să fie dominant. Ceea ce e contrar față de ceea ce aveam până acum, când era dominant, până acum 2-3 ani, electoratul de stânga. Acum avem acest electorat de dreapta dominant sau proeuropean dominant. Însuși acest electorat proeuropean poate fi împărțit în două - proeuropean clar, fără niciun fel de dubii, și un proeuropenism mai de centru, mai moderat.
Or acum partidele de stânga înțeleg că ele de unele singure nu mai sunt capabile să câștige majoritatea în Parlament și atunci au lansat câteva proiecte de așa gen, declarate proeuropene, de centru, centru-dreapta. Anume pentru a deruta electoratul proeuropean, în mod special electoratul mai moderat, ca să creeze anumite partide care să fie capabile să treacă în Parlament, iar ulterior să fie coaliții de guvernare de stânga, care să stopeze sau, cel puțin, să stagneze din parcursul european al Republicii Moldova.
Radu Osipov: Domnule Tăbârță, am observat laitmotivul. Uniunea Europeană a deschis negocierile nu pentru că Republica Moldova a meritat, datorită unor circumstanțe. Cât de adevărat este acest lucru? Și totuși, această propoziție ar trebui dusă până la bun sfârșit. Circumstanțele care au determinat Uniunea Europeană să pună accentul pe extindere sunt anume războiul și invazia Rusiei.
Ion Tăbârță: Ei încearcă să interpreteze că avem doar o schimbare contextuală și faptul că ni s-a acordat statutul de perspectivă. Ei spuneau că niciodată nu vom începe negocierile. Apropo și făceau referire la cazul Turciei. Acum, când au început aceste negocieri, ei ne spun că ele nu vor avea nicio finalitate și niciodată Republica Moldova nu va fi parte a Uniunii Europene. Dacă să ne uităm la narativele lor, ei încearcă în permanență să joace.
Dar totodată, noi trebuie să spunem clar că Republicii Moldova, alături de Ucraina, alături de Georgia sau alte state din Parteneriatul Estic care își doresc sau își vor dori o perspectivă europeană, nu li s-a oferit această perspectivă europeană din motive politice sau din motive geopolitice. S-a dorit de a nu provoca Federația Rusă sau s-a dorit în așa mod de a tempera Federația Rusă. Pentru că aceeași Republică Moldova pe o serie de capitole ce se referă la o apropiere a statului nostru de Uniunea Europeană și implementarea unor prevederi ale Comunității europene, noi eram peste, eram mai avansați. Însă statele din Balcanii de Vest aveau garantate aceste perspective europene, deși cumva procesul de negocieri se împotmolise sau haideți să spunem că extinderea nu era o prioritate a Uniunii Europene. Anume în condiții și rațiuni geopolitice, Republicii Moldova, Ucrainei, Georgiei nu i s-a oferit această perspectivă europeană.
Acum pur și simplu s-a schimbat un anumit context geopolitic. Însă asta nu înseamnă că dacă noi nu am fi vrut, noi nu am fi făcut anumiți pași în direcția Uniunii Europene, poate avem restanțe în mod evident. Asta nu înseamnă că dacă noi nu ne doream și nu făceam aici reforme, nu aveam un Guvern proeuropean, cu toate metehnele și neajunsurile lui, asta nu înseamnă că noi automat deveneam candidați sau începeam negocierile.
Totuși, trebuie să recunoaștem că am făcut și noi anumite eforturi. Desigur, într-o conjunctură, într-un context geopolitic favorabil. Dar nu putem spune că doar contextul a fost cel care automat ne-a dus unde ne-a dus și unde suntem acum în relația noastră cu Uniunea Europeană.
Radu Osipov: Domnule Tăbârță, acum avem în față peste 30 de capitole de negocieri. Vom începe de la justiție, așa cum spunea ministrul Afacerilor Externe, Nicu Popescu, după discuții la Comisia Europeană, exact a doua zi după decizia Consiliului. Întrebarea este următoarea, poți să fii proeuropean și, în același timp, să nu susții reformarea justiției sau să nu recunoști pericolul corupției pentru securitatea națională, și nu mai vorbim despre pericolul Rusiei pentru securitatea națională?
Ion Tăbârță: În mod evident că nu. Uniunea Europeană până la urmă este un sistem instituțional funcțional, este un sistem care se bazează pe valori. Valori nu declarate, dar valori respectate. Și apropo, dacă vorbim despre aceeași Irina Vlah și etnia găgăuză, care este într-un puternic proces de rusificare, putem spune că anume Uniunea Europeană este cea care garantează toate drepturile minorităților etnice. Dacă e să vorbim despre o comunitate politică, unde drepturile minorităților etnice, minorităților istorice, cât de mici ar fi ele, unde se garantează drepturile acestor minorități este Uniunea Europeană.
Însă, ca să ne întoarcem la întrebarea Dumneavoastră, Uniunea Europeană se bazează pe un set de valori: drepturile politice, libertățile civice, funcționalitatea statului de drept. Or toate acestea nu pot avea loc dacă nu avem o justiție reformată și nu avem combaterea corupției. Bine, că și în statele Uniunii Europene se mai întâmplă uneori cazuri de corupție, dar corupția nu caracterizează funcționalitatea și esența sistemului politic sau sistemului economic. Acolo mai degrabă este o abatere, un scurtcircuit în funcționalitatea acestui sistem. Și chiar dacă este, e undeva la nivel înalt și nu îl afectează pe cetățeanul de rând. Sau corupția mică acolo practic nu există.
De aceea este foarte important cum vom negocia, cum vom implementa. Sincer, încă nu cunosc dacă a fost anunțat, poate mi-a scapat, care este strategia noastră de negocieri. Poate începem cu justiția și cu o corupția pentru că sunt probleme endemice. Dar asta nu înseamnă că noi nu trebuie să continuăm și pe alte capitole. Dacă începem cu justiția și corupția și nu negociem și alte capitole riscăm mult timp și înainte să ne cramponăm doar în aceste domenii sau la aceste capitole fără să avansăm pe altele. Desigur, aceste capitole trebuie deschise, însă paralel mai este nevoie de deschis și alte capitole de a avansa. Pentru că capitolul justiție și combaterea corupției vor fi anevoioase și de lungă durată.
Radu Osipov: Referitor la opțiunea proeuropeană ce au arătat alegerile locale, dacă e să ne referim la votul pentru partide în consiliile raionale, consiliile municipale Chișinău și Bălți. A fost derutat totuși alegătorul proeuropean?
Ion Tăbârță: Nu că a fost derutat alegătorul european. Alegătorul european totuși este unul mai informat și este cumva mai rațional, trebuie să o recunoaștem. Problema este și în actualul partid de guvernământ. Ei nu conștientizează miza, importanța momentului. Ei mai degrabă sunt preocupați mai mult de interesele propriului partid decât de șansa pe care o are Republica Moldova de a avansa pe dialogul nostru european.
Noi trebuie să ieșim din această paradigmă a gândirii provinciale pe care demult o avem. Și de ce zic că partidul de guvernământ nu conștientizează miza momentului? Este suficient să ne uităm pe declarațiile sau postările pe Facebook, imediat după alegeri.
Și trebuie să o spunem franc, că dacă aceste alegeri ar fi fost unele parlamentare, partida proeuropeană se pomenea în opoziție. Votul politic nu arată deloc bine. Că ai luat nu mai știu ce primari, da, este foarte bine. Că ai luat niște localități? Nu, noi trebuie să ne uităm pe consiliile raionale și municipale unde a fost votul politic. Și putem să spunem că dacă o să facem o transpunere a rezultatului alegerilor, atunci partidele proeuropene sau partida proeuropeană s-ar fi pomenit în opoziție.
Da, noi avem diaspora, însă diaspora încă trebuie mobilizată. Pentru că sunt suficiente persoane dezamăgite de actualul partid de guvernământ. Și aici un rol important îl are și președintele Maia Sandu. Președintele Maia Sandu acum trebuie să fie acel liant de coeziune pentru toate partidele proeuropene. Indiferent cum se numește acest partid. Pentru că alegerile parlamentare din 2025 sunt esențiale pentru parcursul european al Republicii Moldova, mai ales pentru dinamica lui.
Chiar să admitem că partidele proeuropene vor pierde guvernarea, vor veni anumite partide proruse, prooligarhice. Ele anumite procese nu le vor putea deturna, însă se va pierde din dinamică foarte mult și chiar putem să avem o anumită stagnare. Iar acest lucru iar va duce la o pierdere de 4-5 ani. Însă următorii ani sunt esențiali pentru continuitatea reformelor proeuropene în Republica Moldova dacă vrem să realizăm acest deziderat: integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Radu Osipov: Domnule Tăbârță, vă mulțumesc frumos pentru aceste explicații. Vă mai așteptăm ÎN CONTEXT.
Ion Tăbârță: Cu plăcere.
