Interviu ÎN CONTEXT // Igor Grosu: Realizarea acestui an este că nu mai suntem șantajabili energetic și am obținut încrederea prietenilor europeni
Federația Rusă nu mai are pârghii pentru a șantaja Republica Moldova, a declarat speakerul Igor Grosu pentru Moldova 1. Șeful Legislativului consideră că politicul și societatea au imunitate la amenințările rusești. Dovadă este și numirea unui guvernator european la Banca Națională a Moldovei, care ar putea să contribuie la recuperarea fondurilor bancare.
Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, a fost invitatul emisiunii ÎN CONTEXT, de la Moldova 1. Textul interviului îl vedeți mai jos.
Radu Osipov: Domnule Grosu, bună seara. Vă mulțumesc pentru că ați acceptat invitația.
Igor Grosu: Bine v-am găsit.
Radu Osipov: Așadar, încheiem anul pe o notă pozitivă. V-ați atins obiectivul de deschidere a negocierilor cu Uniunea Europeană. Asta înseamnă un avans moral și, în același timp, fonduri pentru infrastructură, reforme, resetarea economiei. Pe ultima sută de metri ați reușit să numiți și un guvernator român european la Banca Națională. Pentru ca să o spunem cu mai multă siguranță în Uniunea Europeană nu există ai noștri și ai lor, există profesioniști care pot să ne ajute. Iată, cu aceste două realizări, ați mai îndulcit poate gustul amar al alegerilor locale. Pentru că, până la urmă, capitala a fost câștigată de un proeuropean care a fost socialist și, În context, vă întreb cum veți încerca și cum veți reuși să consolidați societatea în jurul ideii europene, această societate moldoveană, care este atât de fragmentată, mai ales că există și alți politicieni care nu sunt din PAS, dar au interesul legitim să ajungă la putere sau măcar să apuce o felie?
Igor Grosu: Sunt de acord cu Dumneavoastră, doar aș reformula. Nu noi ne-am atins scopul, cei de la guvernare. Noi, toți moldovenii, ne-am atins scopul. Această decizie a fost foarte dorită, foarte așteptată. Ați urmărit, probabil, toți am așteptat cu sufletul la gură chiar și atunci, sincer să vă spun, chiar și atunci când au început să apară primele mesaje de felicitare, era intervalul de câteva minute, probabil, înainte de a fi vestea oficială spusă. Ziceam: domnule, haideți să așteptăm partea oficială, și atunci o să ne bucurăm deplin. Este o victorie a noastră, a tuturor. Noi am meritat această victorie, această noutate. Un semnal de încurajare pentru toți moldovenii, toți cetățenii noștri. Și o apreciere politică, că noi merităm și suntem apreciați de statele membre ale Uniunii Europene, care au văzut cum ne-am comportat în această perioadă. Ne-am ținut de angajamentele noastre și, într-un final, am primit această decizie bună.
Legat de Banca Națională. Noi ne-am ales cu un guvernator european, un semnal foarte clar pentru sistemul nostru bancar, pentru băncile centrale din Uniunea Europeană, pentru Fondul Monetar Internațional. O persoană cu experiență, în Banca Centrală Română cinci ani a muncit doamna Dragu. Mai mulți ani, chiar peste 10 ani, în Fondul Monetar Internațional. Înțelege foarte bine realitățile noastre și o să fie de bun augur.
Legat de alegerile locale. Acum să îmi fie iertată modestia. Eu cred că cel mai mult contează faptul că cei mai mulți cetățeni au votat partide proeuropene, au votat consilieri municipali locali proeuropeni raionali. Au votat primari proeuropeni și asta contează. Știu, sunt sigur că în 2024 o să facem echipă, front comun pentru a lansa procesul de aproximare a legislației. Deschiderea negocierilor este un proces laborios, presupune multă muncă, dar o mai bună organizare. Trebuie să o spunem. Și front de lucru este pentru toată lumea - și pentru cei pe care i-ați menționat Dumneavoastră că aspiră să participe în acest proces, aspiră să ajungă la putere. Pentru asta trebuie să muncești. Trebuie să muncești nu doar în campania electorală. Trebuie să muncești între campaniile electorale, pentru că fiecare pregătire pentru alte alegeri începe a doua zi după ce se închid secțiile de votare. Asta e logica lucrurilor.
Radu Osipov: Cum veți reuși să adunați oamenii în jurul acestei idei europene, mai ales că se discută acum, există această dezbatere publică despre referendumul republican privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană? Parlamentului îi revine responsabilitatea tehnică și procedurală. Când poate fi organizat, cum poate fi organizat? În ce condiții, cât de oportun este un referendum?
Igor Grosu: Doamna președintă Maia Sandu a ieșit cu această inițiativă. Aceste propuneri de a organiza referendumuri au fost expuse și anterior de membrii, reprezentanții opoziției, că, vezi, doamne, nu putem merge mai departe până nu există un astfel de exercițiu. Dincolo de faptul că da, referendumul își are menirea lui, la fel contează și rezultatul în alegeri, pentru că și aceste alegeri, toate alegerile sunt un fel de referendum. Și în concluzie vezi câți oameni sau câți alegători au votat pentru o opțiune politică, pentru o altă opțiune politică, pentru că partidele politice, candidații vin cu niște priorități.
Cineva se poziționează foarte clar proeuropean și promovează agenda proeuropeană. Cineva - pro-răsărit și promovează CSI-ul și așa mai departe. Dar cred că acest exercițiu, într-adevăr, va pune punct pe aceste speculații. Că vor moldovenii în Uniunea Europeană, că nu vor. Eu am intima mea convingere că moldovenii își doresc să fie parte a acestei familii, familiei Uniunii Europene, un spațiu al păcii, în primul rând, spațiul unde oamenii sunt respectați, viața umană este respectată și, desigur, este un spațiu al bunăstării. O piață, vă dați seama, de aproape 500 de milioane de consumatori. Reguli clare. Nimeni nu te șantajează că nu le place vinul tău, că nu le place mărul sau tot ce crești tu și reiese numai din considerente politice, atunci când îți impune un embargo sau îți creează probleme. O piață predictibilă din punct de vedere al securității energetice. Apropo, cred eu că o realizare a noastră, a acestui an și a anului precedent este că, gata, s-a terminat cu slăbiciunea asta de a fi șantajați energetic.
Radu Osipov: Domnule Grosu, tocmai despre asta voiam să vă întreb. Pentru că există această retorică oficială care vine din partea guvernării, că Republica Moldova a ieșit din zona de șantaj rusesc și există simptomele pe care le-ați enumerat. Mai ales că și în strategia de securitate, Rusia a fost trecută drept amenințare. S-a încercat lămurirea relațiilor cu Gazprom, cu acea datorie și cu pretențiile financiare. Au fost trimiși acasă unii diplomați spioni.
Igor Grosu: Diplomați în ghilimele!
Radu Osipov: Ce urmează, totuși? Cum va rezista Chișinăul acestor amenințări rusești în 2024 și riscurile de securitate - care pot fi acestea?
Igor Grosu: Slavă Domnului! Sau grație eroismului ucrainenilor, noi suntem păziți de un pericol de invazie din partea Federației Ruse. În același timp, noi nu suntem lipsiți de amenințări de ordin hibrid, cum le spunem noi, care vin, din păcate spun lucrul ăsta, din direcția Federației Ruse. Noi am văzut acele embargouri, noi am văzut acel șantaj energetic, mă refer aici la gaze, când în plină iarnă puteau să-ți micșoreze volumele de gaze fără să se explice. Șantajul cu datoria care s-a dovedit a fi una fictivă, pentru că nu este datoria noastră.
Ceea ce am observat noi în 2023, Kremlinul, din păcate, - că noi ne dorim relații bune cu toate țările - a schimbat un pic strategia. A dat mâna cu bandiții. Și asta o spun cu toată responsabilitatea. A pus miza, deja am impresia că nici pe socialiști nu mai pun miza, pe partidele lor, partenerii tradiționali. Acum au dat fardul jos și au dat palma cu bandiții, cu crima organizată.
Radu Osipov: Mai nou, socialiștii vă acuză de trădare de patrie. S-au plâns la Procuratura Generală pentru că ați propus un guvernator român la BNM.
Igor Grosu: Socialiștii sunt în pană de idei. Rugămintea mea sau recomandarea mea către ei. Primul lucru, știți, atunci când vrei să rezolvi o problemă sau te tratezi de o boală, încearcă să stabilești concret și corect care este diagnoza. Ei măcar nu au avut nici până acum curajul, cu toate plecările astea de la ei, cu toate cumpărările deputaților din fracțiunea lor, măcar să recunoască public și să spună: domnule, asta se întâmplă cu girul sau cu aprobarea Kremlinului, pe banii murdari ai unor hoți! Nici asta nu au avut curajul să spună. Și ei nu o să spună lucrul acesta, e decizia lor - vor să facă parte, să facă istorie, să contribuie într-adevăr la integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Că fiecare are loc de a se manifesta în acest domeniu. Sau se complac, sau încearcă să promoveze acest narativ. Până la urmă, un fel de strategie a struțului când îi întrebi direct: cum apreciați ceea ce face Federația Rusă în Ucraina? Și fug de răspuns chemând la pace, dialog. Numai nu dă un calificativ - este aceasta invazie, este ăsta genocid împotriva unui popor? Iată, asta vorbește despre slăbiciune și lipsa de curaj de a puncta lucrurile foarte clar.
Spuneam că și în '24 o să continue aceste amenințări de tip hibrid. Eu cred că dacă o luăm din 2022-2023, noi deja avem un fel de imunitate. Atunci când spun imunitate, am în vedere și funcționari și instituții de forță mai pregătite, mai antrenate, mai curajoase în ceea ce trebuie să facă. Am căpătat o încredere a prietenilor noștri europeni. Acum, că am deschis negocierile, eu zic, vorbind în termeni fotbalistici, suntem în altă ligă, suntem tratați cu mai mult respect și o să fim ajutați, cred eu, am convingerea mai mult. Inclusiv pentru a face față acestor amenințări, surprize, care bănuiesc eu că o să fie. Dar noi suntem gata și pentru aceste surprize.
Radu Osipov: Mai devreme discutasem despre relația cu Gazpromul care înseamnă de fapt relația cu Rusia. Chiar aseară vorbeam cu ministrul Parlicov, aici, în platou, și spunea el că aceste gaze rusești, care continuă să curgă în regiunea transnistreană, oferă Chișinăului o gură de aer și o platformă de negocieri. Cum aveți de gând să folosiți această platformă pe planul intern în Republica Moldova, în relațiile cu Tiraspolul? Și pe plan extern, credeți că e posibilă cumva minimizarea rolului pe care îl are Rusia?
Igor Grosu: Noi am spus dintotdeauna că ne dorim și am reușit să păstrăm calmul și liniștea în Republica Moldova. Și când spun lucrul ăsta, mă refer la ambele maluri. Nu am susținut niciodată abordări de genul: acum e momentul, hai, repede, să soluționăm conflictul transnistrean. Repede nu există! Repede înseamnă escaladare, înseamnă conflict, sau noi asta nu ne dorim. Noi le-am transmis tuturor, și celor din stânga Nistrului, și mediatorilor. Noi suntem parteneri predictibili. Noi ne ținem de cuvânt. Noi ne dorim ca procesul de integrare europeană să ne ajute la soluționarea conflictului transnistrean și acest proces o să ne ajute, pentru că lumea vede diferența, lumea chiar dacă este acolo multă propagandă rusească, pe malul stâng, oamenii oricum urmăresc evenimentele de la Chișinău, din Europa, din Rusia, din Ucraina. Și oamenii își fac concluziile lor, chiar dacă nu vociferează public, în acțiuni publice și așa mai departe. De aceea noi prin toate politicile noastre o să avem grijă de cetățenii noștri din stânga Nistrului. Acolo unde am spus clar că formatul 5+2 nu poate fi pus pe masă și reabilitat. Noi suntem consecvenți și o spunem asta și mediatorilor OSCE-ului și altor actori în proces.
Deci, eu cred că toate argumentele și procesul de negociere o să grăbească apropierea deznodământului, în sensul bun al cuvântului. Mesajele noastre către malul stâng sunt foarte clare. În situația în care aceste resurse energetice nu vor mai veni, dar trebuie să fim pregătiți și noi suntem pregătiți. Cei de acolo trebuie să înțeleagă că odată și odată vor trebui să plătească pentru gazele naturale, să respecte toate regulile jocului pieței unice europene. Dar, în primul rând, să respecte drepturile omului, drepturile și libertățile omului. Noi nu o să tolerăm oameni arestați, oameni reținuți, detenții ilegale și așa mai departe. Acestea nu sunt valori europene. Astea nu-s valorile noastre și ei lucrul ăsta trebuie să îl înțeleagă. Și eu cred că ei îl înțeleg. Chiar și acele încercări de a se victimiza precum că Chișinăul a modificat anul ăsta Codul penal, prin care s-a introdus, într-un final, în Codul penal o mențiune, un articol care vizează separatismul. Ei merg pe la diferiți mediatori și se plâng.
Știți care e paradoxul? Când e vorba de venit la zile de naștere sau la cumpărături la Chișinău, nu-i deranjează prevederea asta din Codul penal. De aceea lăsăm victimizările. Cu cei care o să fie parteneri și interlocutori care o să se țină de angajamente noi o să fim predictibili, noi o să găsim soluții împreună. Evident, partenerii occidentali o să ne ajute, o să ne ofere și experiența lor. Acum e momentul nostru!
Radu Osipov: Dar, iată, această integrare în doi pași, pentru că există din nou o dezbatere publică, este totuși o politică oficială sau un consens, o conjunctură de moment pentru a putea merge înainte?
Igor Grosu: Cu intregrarea europeană? Știți, toată încercarea asta și mă uit și la opoziție, că, domnule, niciun fel de integrare europeană până nu vom soluționa conflictul transnistrean, până nu facem aia. Astea sunt două vehicule, două procese cu viteze diferite. Integrarea europeană trebuie să fie și eu o văd ca o locomotivă, ca un proces care catalizează și impulsionează funcționarea altor probleme pe care noi le avem: că e reintegrarea țării, că e reforma justiției, că e reforma în domeniul agriculturii, că e reforma în domeniul asistenței sociale - toate trebuie să fie catalizate de procesul de integrare europeană. Nu accept, nu sunt de acord cu abordarea: punem pe pauză asta până nu rezolvăm asta. Sunt toate interdependente. Da, sunt costuri financiare pe care trebuie să ni le asumăm. Și asta trebuie pregătit. Bunăoară, dacă vorbim de dimensiunea socială, dacă vorbim de utilizarea sau evacuarea munițiilor. Deci, sunt niște costuri de care trebuie să ne pregătim, trebuie să le estimăm și trebuie să căutăm resurse, inclusiv din exterior, pentru că pentru bugetul Republicii Moldova va fi o povară foarte mare.
Radu Osipov: Anul trecut, v-ați confruntat cu protestele organizate de grupul Șor. Anul acesta, Curtea Constituțională a creat un precedent. A scos Partidul „Șor” în afara legii. Dar nu ați reușit din prima să puneți în aplicare această decizie. Mai întâi, Curtea Constituțională - acele amendamente la Codul electoral au picat acest filtru constituțional. Ați încercat din nou. Ați amendat Codul electoral. Acum a venit și opinia Comisiei de la Veneția. Dar în ajun de alegeri locale, până la urmă, a intervenit și a fost nevoie de intervenția Comisiei pentru Situații Excepționale. Bineînțeles, toate aceste decizii pot fi interpretate în multe feluri. Cum le interpretați Dumneavoastră și cum considerați - aceste acțiuni au fost sau nu la limita legii?
Igor Grosu: Nu putem vorbi despre acțiuni la limita legii. După mine, noi am acționat corect, noi am acționat pentru că aceste grupări criminale, organizate cu suport dovedit clar din partea Federației Ruse, au avut un singur scop: să compromită procesul electoral. Și atunci când serviciul nostru, al tuturor, al țării, de informații și securitate prezintă un raport pe care l-am văzut toți. Noi am fost șocați mai devreme decât am primit șocul ăsta că am văzut toate detaliile acolo, după care a fost făcut public pentru toată lumea. Statul este obligat să intervină pentru a nu permite acestor criminali să compromită procesul electoral. Deci ăsta e scopul, ăsta a fost scopul Federației Ruse. Noi am intervenit punctual. Unde a trebuit să amendăm Codul electoral, am amendat. Am primit și comentariile Comisiei de la Veneția.
Da, este primul pas. Este primul precedent, ca să zic așa, în Republica Moldova. Dar eu tare mi-aș fi dorit ca astfel de acțiuni curajoase să le fi făcut predecesorii noștri. Ca noi astăzi să nu ajungem în această situație. Noi ne-am asumat această decizie politică. Eu consider că este o decizie corectă atunci când în joc este securitatea statului, funcționalitatea instituțiilor statului. Și în cazul dat, era vorba de alegeri locale, primari, consilii raionale. Să admiți că o astfel de grupare cu bani murdari, pur și simplu, să vină să-ți cumpere masiv alegătorii și voturile, și mandatele, a trebuit de intervenit dur. Dovezi, probe sunt multe. Înțeleg că o parte din ele deja au fost incluse sau sunt parte a dosarelor deschise de Procuratură. Așteptăm ca aceste dosare să ajungă în instanță, să fie luate decizii de către instanțele noastre, ca nimeni pe viitor nu că să încerce, să nu se gândească să atenteze la cel mai important exercițiu democratic - alegerile.
Radu Osipov: Se creează impresia, totuși, că uneori instanțele merg în urma fenomenelor social-politice, dar vom reveni la instanțe. Dacă Rusia a încercat acum să se implice în alegerile locale și nu a reușit, a reușit la penultimul scrutin pentru alegerea bașcanului din Autonomia Găgăuză?
Igor Grosu: Acolo, din păcate, a reușit. Ceea ce au reușit ei în această unitate teritorial-administrativă în alegerile locale au încercat să extrapoleze, să aplice la nivelul întregii țări. Ei asta au încercat să facă. Prin acțiunile noastre - dar când vorbesc ale noastre, ale statului - am oprit acest lucru. Sigur, este decizia cetățenilor din UTA Găgăuzia.
Ceea ce le doresc eu colegilor de acolo, urmărim și noi cu atenție declarațiile și discuțiile care au loc acolo, le-am spus-o și le repet: mai mult curaj în a recunoaște care au fost greșelile și la ce poate duce atunci când tolerezi sau te gândești, domnule, lasă-i să ieie ei sutele celea de lei, lasă să voteze. Să ia banii și să voteze cum trebuie. Asta e o cale spre profanare, de profanare a însuși acestui exercițiu. Și acum ei trebuie să recunoască consecințele.
Radu Osipov: Suntem în fața unui fapt deja împlinit că Rusia a încercat și a reușit să se implice acolo în alegeri. Care va fi dialogul cu cei din autonomie, mai ales că și Adunarea Populară s-a retras din Comisia Interparlamentară care era o platformă de dialog Chișinău-Comrat?
Igor Grosu: Noi am văzut această decizie. Ea este regretabilă. Înainte de asta au fost la Chișinău o parte din ei, membrii acestei comisii, și am avut o discuție foarte sinceră. Eu le-am spus direct: Colegi, eu am să fiu direct. Nu avem timp pentru aluzii și introduceri siropoase. Le-am spus foarte clar, nu poți să construiești, să faci politică în această unitate autonomă, toți fiind într-o competiție cu două obiective. Primul obiectiv. Cine este mai fidel Kremlinului și mai îndrăgostit de Kremlin și cine mai tare critică Chișinăul. Pe aceste două linii de comunicare nu poți să construiești o societate rezilientă, comună, în care și cetățenii noștri din Găgăuzia să se simtă integrați.
Trebuie să recunoască gafele. Le-am spus că eu sunt deschis pentru dialog în continuare. O să fie un dialog pragmatic. Că au încercat să se victimizeze pe baza discuției cu TVA-ul. Le-am spus foarte sincer și foarte franc: Tratați acest gest ca o discriminare pozitivă de care ați beneficiat de zeci de ani. De vreo 15 ani au beneficiat. Și este corect așa cum alte raioane pun problema, dar de ce într-o unitate teritorial-administrativă trebuie să fie un tip de tratament, și în altele, nu? UTAG Cahul, UTAG Cimișlia, UTAG Leova. Dar ce ne desparte? Nu ne desparte nimic, nu este nicio diferență dintre aceste unități teritorial-administrative. Condițiile trebuie să fie egale pentru toți, pentru toate autoritățile publice locale de nivelul întâi, nivelul doi. Trebuie să fie același tratament, corect, egal și șanse egale pentru fiecare de a se dezvolta și de a crea condiții bune pentru cetățeni în fiecare unitate teritorial-administrativă.
Noi o să continuăm dialogul. Acolo sunt și deputați, și primari, și consilieri, și lideri de opinie, intelectuali, oameni de afaceri care înțeleg problema. Problema nu-i de azi. Ea nu-i de anul trecut sau din 2019. Problema se trage de zeci de ani de zile. Aceasta a fost greșeala și gafa guvernărilor de la centru, pentru că au abordat un anumit tip de comportament și de tratament față de această unitate teritorial-administrativă.
Noi trebuie să-i ajutăm, trebuie să le creăm condiții să-și pună în valoare limba, tradițiile, să-i ajutăm să învețe limba română, ca să se poată integra. Deci sunt lucruri care în timp o să dureze pentru că aceleași investiții în educație dau roade nu imediat, dar în timp. Trebuie să ne înarmăm cu răbdare, dar cel mai bun lucru e să fim consecvenți și să facem lucrurile încet, dar sigur.
Radu Osipov: Domnule Grosu, în ce punct ne aflăm cu reformarea justiției? Pentru că, pe de o parte, Guvernul a făcut legile. Pe de altă parte, Parlamentul le-a votat. Totuși, ce nu vă iese până la urmă? Pre-Vetting-ul a luat-o greu din loc, acum a început Vetting-ul. Urmează să vedem, iată concursul pentru funcția de șef al Procuraturii Generale trece printr-o procedură greoaie de multe ori. Totuși, în acest an, iată, politicul a intervenit acolo unde instanțele au ezitat. Și la un anumit moment, această mână invizibilă va trebui totuși scoasă din justiție. Cum, când, în ce condiții?
Igor Grosu: Într-adevăr, reforma justiției merge nu cu viteză pe care noi ne-am dorit-o. Acel Vetting și evaluarea externă a fost sabotată, să spunem așa. Noi în vara asta am pierdut cred că vreo două luni minim. Prin tot felul de tertipuri. Cei care nu au trecut evaluarea, mă refer la judecătorii care au contestat la Curtea Supremă de Justiție. Curtea Supremă de Justiție în loc să dea în 10 zile, verdictul, au sau nu au dreptate, au lăsat-o tocmai pe august. Eu sunt sigur că asta a fost deliberat, premeditat. Au opus rezistență atunci când, mă refer la judecători, când trebuia să organizeze Adunarea Generală a Judecătorilor. Nu au făcut-o din prima.
Cam același lucru l-am văzut și la procurori. Ei, slavă Domnului, cred pe 22 (n.r. decembrie) totuși, au organizat Adunarea Generală. Nu din prima, din a doua, dar au organizat-o. Deci, deja procesul e pornit. Mesajul meu și către judecătorii cu care am avut ocazia să mă întâlnesc, și către procurori, a fost sincer și direct: Colegi, procesul e ireversibil. Acum diferența o putem face împreună. Fie suntem în aceeași echipă. Creăm cadrul legal, noi creăm condiții pentru munca voastră, că vorbesc de judecători, vorbesc de procurori. Nu creăm impedimente și nu tergiversăm lucrul, pentru că asta ar fi tot în detrimentul țării.
Acum și mai mult, că am deschis negocierile de aderare, procesul e și mai ireversibil. Eu cred că noi o să ne mișcăm repede, mai repede. Bine, eu mi-aș dori și mai repede. Și cu Curtea Anticorupție, și cu reformarea instituțiilor. O să mergem înainte, inclusiv cu concursul pentru procuror general, pentru că acum noul CSP din care vor face parte și cei aleși în cadrul Adunării Generale a Procurorilor pe 22. Ei vor trebui să aleagă din candidați.
Radu Osipov: Aceste Curți Anticorupție, instanțele anticorupție ar putea cumva să mărească viteza în justiție?
Igor Grosu: Da, pentru că concentrăm tot ce e mai bun din sistem trebuie să concentrăm în această instanță. Toate modificările pe care le-am făcut noi. Am mai tăiat din portițele alea care le permiteau bandiților sau celor care îi reprezintă să mai amâne, să tergiverseze, să ceară recuzări, să ceară strămutări de la Chișinău la Cahul, de la Cahul la Bălți și tot așa. Să tergiverseze ani de zile. Acum procesele, dacă ai o Curte specializată, dedicată dosarelor de rezonanță, procesul trebuie să fie mult mai scurtat, cu un număr mai puțin de dosare, cu resurse alocate la treabă. Într-un timp predictibil să fie dată decizia finală, pentru că e vorba de bunuri, e vorba de resurse financiare care sunt alocate și care trebuie recuperate dacă vorbim de furtul miliardului. Am avut acele audieri în Parlament și pe alocuri noi am văzut și în aceeași instituție care a fost vizată. De ce a trebuit de două ori procurorii să vină cu percheziții în acea instituție?
De ce? Trebuie să faci tot posibilul să pui la dispoziție toate materialele, toată asistența, expertiza, pentru că în Procuratură sau în alte instituții nu ai specialiști în domeniul bancar. Dă-le experții pe care îi ai să îi ajute pe procurori să analizeze, să pregătească toate argumentele și să ai în instanță decizii definitive. Pentru că noi avem, spre exemplu, sunt bunuri sechestrate sau înghețate în țările Uniunii Europene și partenerii noștri europeni ne spun că noi, la rugămintea voastră sau la rugămintea Procuraturii, am înghețat aceste bunuri. Nu pot fi vândute, nu pot fi înstrăinate și așa mai departe. Ca să vă oferim conturi și așa mai departe e nevoie de o decizie definitivă. Veniți cu decizia definitivă și atunci țările respective ne ajută să recuperăm aceste bunuri. Iată, ăsta trebuie să fie rezultatul acestor reforme.
Radu Osipov: Starea de urgență și Comisia pentru Situații Excepționale. A existat ideea și propunerea ca acele decizii să fie transpuse în legi de Parlament. Veți reuși până va expira Starea de Urgență?
Igor Grosu: Da, reușim. După expirarea Stării de Urgență actuale nu o mai extindem. Înțelegem că nu mai poate fi extinsă. De aceea am transpus, că vorbim de securitatea energetică, că vorbim de protejarea spațiului informațional, că vorbim de protejarea pieței de cereale, că vorbim de Legea Magnitsky. Persoanele care sunt sub sancțiuni. Deci, deja o parte sunt transpuse aceste instrumente în legile ordinare. Cred că mâine e ultima ședință a Parlamentului din această sesiune, rămân ultimele detalii pe dimensiunea energetică și Guvernul are tot instrumentariul la îndemână pentru a acționa, fără a recurge la Situația de Urgență.
Radu Osipov: Domnule Grosu, în loc de concluzie și probabil mai avem timp pentru o ultimă întrebare și un răspuns scurt, punctual. Iată, Republica Moldova, așa cum spun experții de la noi și cei internaționali, este într-o capcană a economiei de consum. Bineînțeles că și bugetele corespund acestei stări de lucruri. Există critici din partea autorităților. Chiar și pe veterani i-am văzut, astăzi, au solicitat mai mult sprijin financiar. Ați putea să explicați cetățenilor, în termeni foarte simpli, ce vor avea ei de câștigat în urma acestor negocieri cu Uniunea Europeană și a relațiilor extinse cu Uniunea Europeană?
Igor Grosu: Evident, noi nu am fost trecuți de impactul crizei energetice. Războiul la hotarul nostru, evident că asta a avut un impact asupra noastră. Creșterea prețurilor și aceste creșteri ale prețurilor vin în special din produsele de import. Noi importăm toate resursele energetice. Numai gazul, spre exemplu, cât a contribuit la aceste creșteri, care s-au reflectat ulterior în prețul altor produse la baza cărora în procesul de producție se folosește gazul sau electricitatea. Și aici este rolul Guvernului să vină cu majorări salariale, cu plăți sociale. Noi am făcut lucrul acesta și în raport cu profesorii, în raport cu medicii. O vom face și în raport cu pensionarii, cu polițiștii, oamenii din domeniul culturii și așa mai departe. Veteranii, personal am avut discuții cu un grup de veterani. Guvernul a găsit resurse pentru a majora acea îndemnizație de la 1 ianuarie. N-o să ne oprim aici. O să venim și cu altele. Pentru că noi trebuie să compensăm, noi înțelegem foarte bine că trebuie să compensăm acest șoc al prețurilor.
Deschiderea negocierilor. Asta ne va permite să atragem resurse financiare, așa cum au beneficiat alte țări, așa cum a beneficiat România. Eu tot timpul aduc exemplul României, este cel mai aproape, cel mai ușor de înțeles și cel mai palpabil pentru cetățenii Republicii Moldova.
Asta înseamnă investiții pentru că însuși faptul că ești în etapa de deschidere a negocierilor și investitorii se uită altfel la țările care se află în proces de negociere.
Eu de fiecare dată folosesc ocazia atunci când merg la București sau merg în altă parte să-i rog, să-i invit să investească în Republica Moldova. Chiar și acei investitori străini care se află în România să profite de moment, să aibă o extensiune în Republica Moldova. O pot face aici. O să atragem cât mai mulți investitori, astfel ca să creăm locuri de muncă și nu doar să le creăm, dar să fie și bine plătite. Pentru ca oamenii să ajungă într-un moment, cetățenii noștri, făcând un calcul, să-și poată permită să decidă - domnule, poate eu o să câștig mai puțin decât într-o țară a Uniunii Europene, dar dacă scad cheltuielile pe care le am acolo, de cazare, masă și costul vieții de acolo, să decid să rămân acasă sau să deschid o afacere acasă.
Și noi putem face lucrul ăsta, dar depinde de noi. Cât de bine organizați o să fim, cât de mobilizați, uniți. Și eu am convingerea că în jurul obiectivului de integrare europeană noi putem mobiliza cât mai multă lume, cât mai mulți cetățeni.
Radu Osipov: Domnule Grosu, nu pot să nu vă întreb acest lucru, pentru că negocierile sunt cumva organizate pe o platformă interguvernamentală: Republica Moldova-Guvernele naționale din Uniunea Europeană. Cine va fi negociatorul-șef din partea Republicii Moldova?
Igor Grosu: Discutăm acum, dar avem persoane pregătite. Eu cred că și Dumneavoastră ați auzit de acele persoane, dar cred că la momentul potrivit o să anunțăm. Sunt oameni care au muncit foarte mult la etapa din moment ce am obținut statutul de țară candidat, au obținut și o experiență, și o confidență, încredere discutând cu Comisia, discutând cu principalele, cu toate cancelariile practic ale țărilor membre ale Uniunii Europene. Și acele persoane, evident, o să conducă acest proces de negociere.
Da, sunt 35 de capitole, dar eu cred că noi va trebui să învățăm din mers, noi o să învățăm din mers. Am reușit noi într-un an de la țară candidată să ajungem să deschidem negocierile. O să învățăm. Colegii români o să ne împărtășească din experiența lor bună, mai puțin bună. Țările baltice, care își oferă toată expertiza, au bază de date cu persoane implicate în procesul de negocieri. Unii din ei sunt deja în instituțiile noastre, muncesc, când vorbim de justiție, agricultură, Ministerul Energeticii. Da, sunt deja în teren și ne ajută și o să ne ajute inclusiv la procesul de negocieri.
Radu Osipov: Domnule Grosu, vă mulțumesc mult pentru răspunsuri. Vă mai așteptăm ÎN CONTEXT.
Igor Grosu: Cu mare drag. Eu vă mulțumesc.
Radu Osipov: Doamnelor și domnilor, acesta a fost CONTEXT-ul de astăzi, ultimul din acest an. Eu vă aștept în 2024 cu gânduri bune și pline de speranță. Ne revedem pe 9 ianuarie, la postul public de televiziune, la aceeași oră. Rămâneți cu Moldova 1.
