Anul 2023/ O retrospectivă a ofertei culturale naționale, prin prisma Știrilor Moldova 1
Dincolo de problemele cu care ne-am confruntat, oferta culturală a anului 2023 a fost una deosebit de bogată, în continuă schimbare! Festivaluri de teatru, muzică, literatură, premiere teatrale și de film, expoziții, ateliere de creație, Salonul de carte Bookfest, Zilele literaturii române, prima ediție a Galei UAP. O simbioză de evenimente, dominate, precum e și firesc, de activități legate de carte.
Or, în 2023, a fost sărbătorită în premieră Ziua Națională a lecturii, au fost lansate mai multe campanii și proiecte de promovare a cărții și lecturii.
În pofida tentațiilor de tot felul, tânăra generație devine tot mai interesată de carte.
„Lectura este foarte importantă pentru viață, adică un om citit, un om erudit este un om de succes și nimeni nu poate să mă contrazică. Nici un ban, nici faima nu poate fi pusă pe cântar atunci când există un om citit, un om cu carte”, consideră Diana Țurcanu, Premiul I la Concursul Național de Eseuri pe tema „Trei întrebări pentru scriitorul meu peferat”.
Un îndemn memorabil la lectură a răsunat la Zilele Literaturii Române la Chișinău din partea distinsei poete Ana Blandiana.
„În ceea ce mă privește, cred că singurele invitații pe care niciodată nu le refuz sunt în școli. Mă duc ca să explic ce fericire e să citești și în ce măsură poți să devii fericit, nu numai că descoperi lumea, ci pentru că lectura în sine este un drum spre bogăția sufletească și spre fericire”, a relevat poeta Ana Blandiana.
În 2023, s-a revenit parțial la practica întâlnirilor scriitorilor de pe ambele maluri ale Prutului cu tinerii cititori din capitală, dar și din mai multe localități din republică.
„E una când copilul vede cartea pe raft și e alta când vede scriitorul care a scris această carte”, spune o cititoare.
„Transmitem această idee că literatura română este una și indivizibilă și că scriem în aceeași limbă și creăm valori pentru patrimoniul românesc”, afirmă directoarea Muzeului Național de Literatură, Maria Șleahtițchi.
La sfârșit de primăvară, la Chișinău a început cea de-a 13 ediție a Festivalului Internațional al Artelor Scenice BITEI, care a întrunit companii teatrale din 20 de țări și o mare diversitate de spectacole.
„BITEI a demonstrat că Chișinăul nu este doar un loc pentru summituri politice, dar și pentru summituri de artă. Acesta pentru mine a fost un summit de artă și cultură. Au fost 10 zile de triumf al teatrului, al muzicii, a tot ce e frumos”, a subliniat Boris Cremene, consilier al ministrului Culturii.
„Pe mine m-a bucurat cel mai tare publicul și mă gândeam: „Dumnezeule! Ce frumos e să ai ocazia să te afli în acest moment aici și acum cu acești minunați artiști care ne-au făcut viața absolut fericită!”, a punctat Ala Menșicov, actriță a Teatrului Național „E. Ionesco”.
La început de toamnă, a avut loc Reuniunea Teatrelor Naționale Românești cu genericul „Atât de aproape”, o șansă pentru iubitorii de teatru de a privi cele mai valoroase spectacole realizate pe ambele maluri ale Prutului.
Evenimentul care a marcat, în mod special, echipa Teatrului Național „Mihai Eminescu” a fost primul turneu european cu spectacolul „Dosarele Siberiei”. Spectatorii din Praga, Bruxelles, Berlin și Bistrița au trăit împreună cu actorii noștri tragedia deportărilor staliniste.
„Pornind de la ideea că e primul proiect susținut de Guvern în cadrul diplomației culturale, susținuți de Ambasada SUA și susținuți de atâtea corpuri diplomatice, a fost ceva deosebit. De aici au pornit și vor fi și alte porți deschise, deja invitațiile curg”, a declarat directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu”, regizorul și actorul Petru Hadârcă.
Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a spus că instituția pe care o conduce depune eforturi maxime pentru a prezenta Republica Moldova în Uniunea Europeană.
„Acest turneu a fost un exemplu perfect de diplomație culturală. Ministerul Culturii a insistat să avem o linie de buget separată dedicată diplomației culturale.”
Muzeul Național de Artă al Moldovei a găzduit, în 2023, 40 de expoziții. Cele mai valoroase fiind Bienala Internaționala de pictură, expozițiile temporare Corneliu Baba, Igor Vieru, Elena Bontea, Mihail Petric. La final de an, patrimoniul instituției s-a imbogățit.
„Avem o mare bucurie și anunțăm publicul că am primit în dar trei lucrări de Corneliu Baba, le-am primit de la Maria Albani, cea care îngrijește, de fapt, creația lui Corneliu Baba. Este un mare lucru să avem în patrimoniu trei opere semnate de Corneliu Baba. Doar acestea sunt dăruite!”, a menționat Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Național de Artă al Moldovei.
Seria premierelor cinematografice de răsunet din 2023 a culminat cu primul forum internațional dedicat industriei de film, „Cinema Hora”. Evenimentul, organizat de Centrul Național al Cinematografiei, cu susținerea Ministerului Culturii și a Proiectului Tehnologiile Viitorului, finanțat de USAID, Suedia și Marea Britanie, și-a propus să creeze o platformă de dialog.
„Despre cinematografia moldovenească nu se prea cunoaște în lume, dar ea a început cumva să se miște și este normal să vină reprezentanți ai industriei cinematografice europene să vadă ce se întâmplă la noi, să punem bazele unor relații de coproducții”, susține regizorul Dumitru Grosei.
„Nouă, cinefililor, ne revine un rol deosebit de responsabil - să comunicăm Europei și lumii întregi imaginea Republicii Moldova. Or cinematografia este calea cea mai indicată pentru a veni cu un mesaj către lume despre cine suntem noi”, a spus ministrul Culturii, Sergiu Prodan.
„Republica Moldova se aliniază în mod activ la valorile europene recunoscând cultura ca un pilon esențial în construirea unei societăți democratice prospere”, a remarcat șefa statului, Maia Sandu.
Cultura devine tot mai prezentă în teritoriu, dovadă este Festivalul Internațional de Muzică Clasică „Crescendo”, care a reunit la Cahul nume remarcabile din mai multe țări ale lumii.
Pentru 2024, prioritățile rămân aceleași: promovarea acasă și în lume a adevăratelor valori, care să pună în lumină harul oamenilor de cultură, deschiderea pentru artă a spectatorilor.
Autor: Silvia Hodorogea
