Interviu ÎN CONTEXT// Alexandru Flenchea: Interesele administrației de la Tiraspol și ale Moscovei ar putea să se distanțeze pentru prima dată
Guvernul nu renunță la taxele vamale pentru firmele din Transnistria. Vicepremierul Oleg Serebrian s-a întâlnit la sediul OSCE din Tiraspol cu Vitali Ignatiev, negociatorul-șef al regimului secesionist. Întreprinderile din regiunea transnistreană trebuie să intre în câmpul legal național și să respecte concurența loială, insistă Chișinăul care a mai cerut Tiraspolului să renunțe la taxele pentru agricultorii de la Dubăsari și la tarifele majorate pentru școlile românești din regiune.
Subiectele au fost discutate cu fostul vicepremier pentru Reintegrare, expert în problematica transnistreană, Alexandru Flenchea, în emisiunea „ÎN CONTEXT” de la Moldova 1.
Radu Osipov: Reamintesc, noul Cod vamal prevede taxe pentru toți antreprenorii, indiferent dacă sunt de pe malul drept sau malul stâng al Nistrului. Prevederile nu se referă la accize și TVA. Republica Moldova are acorduri de liber schimb cu Uniunea Europeană și alți parteneri comerciali, acorduri de care beneficiază și importatorii înregistrați în regiunea transnistreană. Așadar, domnule Flenchea, ar mai trebui completat contextul ultimei săptămâni cu dosarul penal pornit de autoritățile ucrainene pe numele lui Vitali Ignatiev, care este cetățean al Ucrainei. Un incident raportat la hotar pe segmentul transnistrean neconfirmat și o analiză a Institutului American pentru Studiul Războiului că Rusia și Tiraspolul încearcă destabilizarea, își coordonează comunicarea publică. Așadar, care este până la urmă deznodământul? Pentru că Tiraspolul a făcut gălăgie, într-un fel, dar problema taxelor vamale nu rămâne sau nu prea îi afectează de fapt.
Alexandru Flenchea: Tiraspolul face gălăgie pentru că Chișinăul i-a făcut un cadou propagandistic de care Tiraspolul profită. Or Chișinăul, după ce a făcut un pas absolut legitim și legal, introducând aceste taxe vamale care nu reprezintă în sine o problemă pentru companiile din stânga Nistrului, pentru economia regiunii în ansamblu, dar a fost un pretext perfect pentru o nouă campanie propagandistică la Tiraspol.
Acum, Chișinăul este pus în situația de a se justifica, ceea ce, bineînțeles, dezavantajează Chișinăul. Situația asta putea fi și trebuia să fie prevenită printr-un anunț public cu un avans de cel puțin șase luni că, uite, asta urmează să se întâmple începând cu 1 ianuarie 2024.
În mod evident, nu s-a comunicat. Primii cei care trebuia să fie notificați despre aceste schimbări trebuia să fie companiile din regiunea transnistreană, accentuez aici, companii care sunt persoane juridice ale Republicii Moldova și care se conformează cadrului legal al țării noastre. Trebuiau să fie informați partenerii țării noastre, trebuia să fie informată opinia publică. Pentru că în momentul în care faci public acest anunț, spui ce urmează să se întâmple, acest lucru devine ireversibil. Și atunci nimeni de la Tiraspol nu avea să aibă iluzii, așa cum le are acum, că ar putea să determine Chișinăul să-și revadă această poziție, punând presiuni pe grupuri vulnerabile de oameni, vorbim de fermierii din raionul Dubăsari, pe instituții vulnerabile, vorbim de școli cu predare în limba română, angajații instituțiilor publice și private ale Republicii Moldova care locuiesc în regiune. Iluzie, de fapt, pentru Tiraspol. De ce? Pentru că, de fapt, toată lumea a aflat oarecum de la Vitali Ignatiev că uite ce s-a întâmplat pe 1 ianuarie. Lucru pe care noi trebuia să îl aflăm de la autoritățile țării noastre, nu de la marioneta Moscovei, care pretinde că reprezintă regiunea în procesul de negocieri.
Radu Osipov: Trecerea în câmpul legal a economiei este o prioritate a Guvernului. Și astăzi, responsabilii de la Reintegrare au comunicat despre acest fapt. Care, totuși, ar fi pașii necesari în continuare, pentru că Guvernul Republicii Moldova nu aplică practic taxe de import. Sunt doar niște instrumente de protecție a pieței.
Alexandru Flenchea: Legalizarea economiei regiunii transnistrene în spațiul legal al Republicii Moldova nu a început pe 1 ianuarie, nu a început nici anul trecut, nici acum doi ani. Vorbim de un proces care are mai mult de două decenii și care a avut mai mulți pași. A fost unul treptat. Putem să ne amintim despre legalizarea tuturor exporturilor din regiune, începând cu 2006, mecanism care lucrează până în prezent, în pofida unei campanii similare propagandistice și a protestelor vehemente de la Tiraspol atunci, în 2006. Dar am trecut peste asta atunci. Sunt sigur că vom trece și acum. Sigur că situația este tensionată, dar este perfect gestionabilă, aici totul depinde de noi.
Întrebați de oricare importator, aici, de pe malul drept, și o să vă spună că taxele vamale nu reprezintă de departe grosul plăților pe care le fac atunci când își aduc mărfurile în vamă. În primul rând, vorbim de TVA de 20% pentru majoritatea categoriilor de mărfuri și, după caz, accize, mărfuri accizabile, bineînțeles, în primul rând, vorbim despre categoriile de mărfuri preferate ale contrabandiștilor: combustibil - benzină, motorină, produsele de tutungerie și alcool. Or TVA și accize, cel puțin pentru moment, nu au fost anunțate asemenea planuri de către autoritățile Republicii Moldova, ceea ce, din nou, este o problemă. Ceea ce se cere și s-a cerut încă anul trecut – o comunicare clară pentru companiile din stânga Nistrului, pentru partenerii Republicii Moldova și pentru opinia publică din Republica Moldova.
Pentru că acțiunile acestea trebuie plasate într-un context, cel de reintegrare și, mai exact, în contextul de integrare economică a regiunii în Republica Moldova. Uite, astea urmează să fie etapele - de la 1 ianuarie, începem cu taxe vamale, după care va urma și TVA, vor urma și accizele. Când se va întâmpla lucrul ăsta, care vor fi etapele, care vor fi mecanismele? Deocamdată, nu auzim informații, sau dezinformații mai curând din stânga Nistrului, de la Tiraspol. Și auzim doar justificări, din păcate, din partea Chișinăului. Or lucrurile trebuie să se producă exact invers. Noi suntem statul Republica Moldova, noi suntem țara. Statul are obligații și responsabilități în raport cu toți cetățenii săi, indiferent unde se află, și obligații în raport cu toți agenții economici, oriunde s-ar afla. Deci, noi, Chișinăul, autoritățile țării, trebuie să fie cei care să comunice despre planuri, despre care este finalitatea acelor acțiuni pe care le întreprind. Și atunci, Tiraspolul, mă rog, nu rămâne decât dacă vrea să se implice într-un proces de negocieri pe bune și să discute condițiile în care aceste schimbări să se producă de o manieră acceptabilă pentru toată lumea.
Radu Osipov: În actualele condiții, cât de mult poate regimul transnistrean să urmeze „ghidul de acțiuni” al Rusiei pentru a destabiliza situația sau încearcă totuși să joace două cărți în același timp?
Alexandru Flenchea: Pentru asta trebuie să definim ce și cine este de fapt, Tiraspolul, pentru că nu vorbim despre un singur subiect care acționează și vorbește la Tiraspol. Avem la moment cel puțin doi subiecți. Pe de o parte, avem administrația regiunii, care nu este decât fațeta publică a companiei „Sheriff” și minus Vitali Ignatiev. Această administrație reprezintă interesele corporative ale patronilor companiei „Sheriff”, aceste interese țin aproape exclusiv de afaceri și de comerț. Pe de altă parte, avem servicii speciale, așa-numitul mgb, care de fapt este o extensie a FSB-ului. Plus Vitali Ignatiev, care este o portavoce a Moscovei.
Probabil, pentru prima dată în cele peste trei decenii de existență a acestei regiuni secesioniste interesele FSB-ului prin extensia Moscovei, pe de o parte, și interesele administrației din regiune ar putea să se distanțeze în acest an. Ceea ce vrea administrația, ceea ce vrea compania „Sheriff” este pace, liniște și bună înțelegere cu toate ghilimelele de rigoare cu Chișinăul și cu Kievul. Afacerile lor au nevoie de pace. Bineînțeles, puțin îi pasă Moscovei de afacerile „Sheriff-ului”. În primul rând, ei își urmăresc propriul interes și apropierea Tiraspolului de Chișinău și de Kiev nu se înscrie în interesele Moscovei. Și din acest punct de vedere și din aceste considerente, trebuie să fim pregătiți, trebuie să urmărim atent evoluțiile. În primul rând, serviciile noastre speciale trebuie să urmărească și să prevină posibilele destabilizări care, într-adevăr, s-ar putea să se producă în acest an.
Radu Osipov: Domnule Flenchea, vă mulțumesc mult pentru discuții.
