Interviu ÎN CONTEXT// Alexandru Tănase: Trebuie aplicat un mecanism suficient de transparent pentru alegerea procurorului general
Un proiect de lege, adoptat în prima lectură, prevede că procurorul general va fi ales cu votul majorității membrilor Consiliului Superior al Procuraturii (CSP), înlocuind actualul sistem prin care candidații sunt selectați în funcție de punctajul acordat de fiecare membru al CSP.
Alexandru Tănase, fostul președinte al Curții Constituționale, a declarat în cadrul emisiunii „ÎN CONTEXT”, de la Moldova 1, că la alegerea procurorului general trebuie aplicat un mecanism de evaluare care ar fi suficient de transparent ca procedură.
Găsiți mai jos textul interviului.
Radu Osipov: Așadar, care este totuși diferența: evaluare cu note sau alegeri prin vot? Cât de principială este și de ce contează?
Alexandru Tănase: Cred că explicațiile doamnei ministru sunt cât se poate de pertinente la acest capitol. Alegerea unei persoane de un organ deliberativ doar prin discreția votului, fără existența unui mecanism de punctaj, reduce nivelul de transparență al acestei decizii. Atunci când există un punctaj la desemnarea unei persoane este foarte simplu să-ți dai seama care sunt punctele slabe, care sunt punctele puternice ale acestui candidat. Poți să înțelegi exact care au fost rațiunile pentru care a fost ales sau nu a fost ales un candidat sau altul.
Din păcate, e o problemă că această modificare vine să anuleze într-un fel eforturile care au fost făcute în ultimii ani de a impune mai multă transparență în procesul de numire a demnitarilor. În cazul de față, a procurorului general.
O problemă aparte, pe care cred eu că trebuie să o menționăm, este că aceste modificări par a fi de conjunctură, deoarece s-au operat pe ultima sută de metri chiar în perioada în care concursul era deja în desfășurare. Or, modificarea regulilor de joc în timpul jocului nu este o procedură, nu este un instrument care poate fi folosit într-un stat care are aspirații europene.
Radu Osipov: În avizul Guvernului, Ministerul Justiției notează că această prevedere trebuie contextualizată, iar contextul este următorul: Alexandr Stoianoglo, care era suspendat, a fost demis, el a inițiat, la rândul său, o procedură judiciară. Așadar, va continua concursul în paralel cu aceste proceduri, ce înseamnă mai exact dispoziții tranzitorii?
Alexandru Tănase: Sincer să fiu, aici am să-mi permit să nu fiu de acord cu doamna ministru și cu avizul Ministerului Justiției. În general, când este vorba de procedura de alegere a unui demnitar de asemenea nivel cum este procurorul general, contextualizarea nu este necesară. Legile au caracter general și nu sunt făcute pentru un context aparte.
În altă ordine de idei, eu nu văd absolut nicio legătură între alegerea noului procuror general, care a început deja și se află pe ultima sută de metri, cu demiterea ex-procurorului general, domnul Stoianoglo. Procedurile judiciare care au fost inițiate de dl Stoianoglo își urmează calea lor. Instanța urmează să se pronunțe asupra legalității sau ilegalității acestor proceduri. Tot instanța este cea care va rezolva și problema consecințelor de ordin juridic ale unei eventuale decizii.
Astfel, cred eu că, pentru a nu știrbi din nivelul de încredere al viitorului procuror general, este necesar ca aceste modificări să fie revăzute, astfel încât să existe totuși un sistem de punctaj, un sistem de evaluare care ar permite societății să cunoască de ce membrii Consiliului Superior al Procurorilor au votat într-un fel pentru un candidat sau au respins candidatura altui candidat. Cu atât mai mult trebuie să ținem cont că actualii membri ai Consiliului Superior al Procurorilor au trecut procedura de Vetting. Prin urmare, sunt persoane asupra cărora nu planează niciun fel de dubii de integritate sau de alt gen. Astfel, trebuie să tratăm cu bună-credință și cu încredere membrii acestui organ și să le permitem să aleagă procurorul general. Dar, în același timp, să utilizeze un mecanism de alegere care ar fi suficient de transparent atât pentru procedura în sine, cât și pentru societate, ca să vadă societatea pe ce s-a bazat un vot sau pe ce s-a bazat un vot împotrivă.
Radu Osipov: Domnule Tănase, dacă am putea să concretizăm cine până la urmă ar trebui să stabilească criteriile de evaluare? Noul Consiliu Superior al Procurorilor sau Parlamentul, printr-o lege specifică?
Alexandru Tănase: Parlamentul a stabilit deja. Dacă am face abstracție de acest proiect de lege, există o procedură cât se poate de clară. Din punctul meu de vedere, este destul de transparentă atunci când membrii Consiliului Superior al Procurorilor examinează cele șase candidaturi, care au fost înscrise în concurs. Și atunci când oferă un punctaj, median de dorit să fie, așa ca mai apoi CSP-ul doar să valideze, într-un fel, concluziile care rezultă din acest punctaj.
Cât privește argumentul că acest mecanism poate fi manipulat. Vreau să vă zic că orice mecanism, dacă nu este tratat cu bună-credință, poate fi manipulat. Dar cel puțin existența acestui sistem de punctaj oferă un minim de garanții și justificări publice ale acestui vot. Totuși, vorbim de procurorul general, nu discutăm acum despre alegerea unui funcționar de nivel inferior.
Radu Osipov: Să rămânem în continuare la concursul pentru șefia Procuraturii. Demiterea lui Alexandr Stoianoglo a fost justificată prin unul din cei nouă pași stabiliți de Comisia Europeană. Fără interimate, e nevoie de un procuror general care să își asume anchete și investigații serioase. Pe de altă parte, procedurile din instanță nu au ținut pasul cu acești pași ai aderării. Avem un mandat politic, cererea populară, angajamentul față de Uniunea Europeană. Pe de altă parte, avem un sistem judiciar cu oameni care fie nu înțeleg importanța momentului, fie opun rezistență. Ce se întâmplă de fapt?
Alexandru Tănase: Eu aș fi dispus totuși să tratăm aceste lucruri separat, nu cred că pot fi puse în același coș. Ceea ce s-a întâmplat cu domnul Stoianoglo este o situație. Noi avem acum totalmente altă situație. Riscurile pe care le văd eu din precedentul care a fost creat nu atât doar prin procedură în care a fost demis Alexandr Stoianoglo, ci mai degrabă prin modificările sau ajustările conjuncturale ale legislației, în funcție de interesul de moment.
Într-adevăr, este un precedent foarte periculos care, la modul teoretic, poate fi folosit și în alt sens în cazul schimbării puterii politice. Noi mereu am discutat despre acest lucru. Un precedent creat, inevitabil, va mai răsuna sau se va mai produce încă o dată. Astfel ar fi bine ca pentru viitor să creăm precedente de care nu ne-ar fi frică să fie aplicate și pentru viitor. Or dacă, după schimbarea puterii politice, va fi folosită aceeași retorică și precedentele care au fost create, de modificare a legislației la fiecare două săptămâni, în funcție de persoane sau în funcție de interesul politic, același lucru ar putea să îl facă și alte guverne, ceea ce ar fi absolut inadmisibil și realmente ar pune în pericol idealul nostru sau planul guvernamental, dacă vreți, de aderare la Uniunea Europeană.
Radu Osipov: Cel puțin până la sfârșitul anului 2025, vom avea aceste legi ale reformării judiciare care permit la limită intervenția politică prin evaluare sau Pre-Vetting. Ce se va întâmpla mai departe cu aceste legi, există garanția că sistemul va fi resetat acum pentru totdeauna și în continuare va fi autonom?
Alexandru Tănase: *Nu. Sigur că nimeni nu poate oferi astfel de garanții. Mai mult ca atât, eu cred că estimările de a finaliza procesul de reformă judiciară până în 2025 sunt mult prea optimiste. Nu văd cum ar fi posibil acest lucru. În plus, ar fi cazul și aici să facem o mică diferență dintre reforma judiciară și procesul de Vetting. Până la urmă, reforma judiciară este o chestiune care ține de instituții, care ține de arhitectura procesuală, de căile de atac. Este vorba de lucruri mult mai complicate, care deocamdată nu se află pe masa Guvernului, care, în principiu sunt în corespundere cu standardele care există și în alte state europene. Problema este de persoane, de fapt. Există un asemenea principiu: schimbarea regulilor fără schimbarea persoanelor sau schimbarea persoanelor fără schimbarea regulilor inevitabil nu va produce niciun rezultat.
Astfel, actuala guvernare și-a propus o asanare a sistemnul judiciar, o schimbare a persoanelor din sistemul judiciar, care în mod clar ar trebui să producă anumite efecte pozitive. Și eu cred că aceste efecte au șanse foarte serioase să survină. Acum cât privește durabilitatea acestor reforme și instrumentele care permit intervenția politicului în sistemul judiciar. Ce se va întâmpla cu ele după schimbarea puterii politice? Depinde foarte mult cine va prelua puterea în Republica Moldova. Dacă cei care vor succede la guvernare, actualul partid politic care guvernează, vor fi de bună-credință, sigur că riscurile sunt mai mici. Dar în cazul în care vor veni la putere forțe care și-ar dori o restaurație sau o revenire la practicile anterioare, actualul cadru normativ, din păcate, oferă această posibilitate.
Radu Osipov: Domnule Tănase, vă mulțumesc mult pentru această discuție.
Alexandru Tănase: Și eu vă mulțumesc.
