Interviu ÎN CONTEXT// Laurențiu Pleșca: Republica Moldova trebuie să profite de aprecierea sa pe plan extern pentru a deveni un stat european
Autoritățile de la Chișinău au excelat, iar Republica Moldova este apreciată la nivel internațional și se bucură de o atenție deosebită. Republica Moldova ar putea accesa fonduri europene și acum este momentul de care trebuie să se profite la maximum pentru a deveni un stat cu cetățeni europeni în 2030.
Opinia aparține expertului în integrare europeană, Laurențiu Pleșca. În cadrul interviului pentru Moldova 1, analistul politic a comunicat că în acest proces România a sprijinit necondiționat Republica Moldova nu doar cu asistență tehnică, dar și cu asistență financiară.
Radu Osipov: Laurențiu Pleșca este cu noi online. Domnule Pleșca, 2024 este un test electoral și pentru Republica Moldova, așa cum a menționat ministra Odobescu, dar și pentru România, cu prezidențiale, parlamentare și alegeri europene. Care sunt așteptările? Vor trece România și Republica Moldova de acest test în așa fel ca să rămână valabile toate angajamentele de interconectare, finanțare, parcurs european? Cel puțin la București există o înțelegere nescrisă că oricine ajunge la guvernare sprijină Republica Moldova.
Laurențiu Pleșca: Într-adevăr, anul 2024 este un an de cumpănă. Este foarte important ca în Republica Moldova să avem în continuare o guvernare proeuropeană, dar și un președinte ales la alegerile din toamnă, la fel proeuropean. Pentru că este foarte important acest an și să nu uităm și de alegerile europene, pentru că continentul european se va angrena într-o luptă cu anumite partide, care nu sunt neapărat proeuropene sau care își doresc ca proiectul proeuropean să meargă în continuare.
Din punctul meu de vedere, Republica Moldova are o relație foarte bună cu România. A avut-o dintotdeauna, pentru că România a sprijinit necondiționat Republica Moldova cu proiecte, a sprijinit cu asistență tehnică, dar și cu asistență financiară. Am observat foarte multe proiecte care au fost demarate și datorită războiului din Ucraina. Avem interconectivitate energetică, a transportului. Am observat cum relația dintre partea moldovenească și partea românească se bucură de o dinamică foarte mare. Avem aceste reuniuni ale Parlamentului, atât la Chișinău, cât și la București.
Din punctul meu de vedere, acest sprijin din partea României va continua. Dar trebuie să fim atenți, pentru că, dacă ne aducem aminte, în istoria recentă a Republicii Moldova, am avut situații în care partenerii români nu au putut să colaboreze cu anumite guverne sau președinți proruși, cum ar fi cazul președintelui Igor Dodon. Reamintim că acesta nu avea nici măcar un sprijin din partea partenerilor europeni și nu avea nici măcar o întâlnire bilaterală cu aceștia.
Deci este foarte important să ne dăm seama că este acum sau niciodată pentru Republica Moldova prin care putem să putem să alegem un vector proeuropean, să-l stabilim cât mai concret și să ajungem să fim cetățeni europeni până în anul 2030.
Radu Osipov: În contextul politicii chișinăuene, președintele Iohannis a menționat că autoritățile au făcut față crizelor. Este sau nu o exagerare, s-a erodat totuși guvernarea moldoveană în acești ani destul de complicați?
Laurențiu Pleșca: Într-adevăr, sunt ani foarte complicați. Uite că în luna februarie se împlinesc doi ani de la agresiunea rusă în Ucraina și am observat că guvernul de la Chișinău a încercat prin nenumărate metode să țină parcursul proeuropean. Am avut anumite provocări și pe partea de securitate, dar și pe partea economică, energetică. Consider că autoritățile noastre au excelat, dar desigur că este nevoie și de mai multă muncă, pentru că există foarte multe oportunități. Și odată cu demararea procesului de aderare la Uniunea Europeană, cu deschiderea negocierilor, vom avea fonduri europene prin care Republica Moldova ar putea să beneficieze și ar trebui să fim foarte buni specialiști în a scrie proiecte pentru aceasta.
Dar este foarte important de punctat aici că războiul din Ucraina, într-adevăr, ne-a afectat. Însă am obținut mai multe chestiuni palpabile, cum ar fi Platforma de sprijin pentru Republica Moldova. O să avem o continuitate odată cu întâlnirea celor doi miniștri de Externe din România și Republica Moldova. Am observat că există noi planuri de a sprijini Republica Moldova cu resurse financiare și există mai multe proiecte în această direcție. Dar, de asemenea, am observat cum Republica Moldova este apreciată la nivel internațional. Politica externă a Republicii Moldova se bucură de o atenție deosebită. Donatorii internaționali sunt foarte atenți la Republica Moldova și o sprijină în totalitate. Deci acum este momentul, acum este o prioritate Republica Moldova pentru partenerii occidentali. Deci trebuie să profităm la maximum.
Radu Osipov: Probabil, ultimul discurs al președintelui Iohannis adresat diplomaților străini. Cum apreciați apropierea România - Republica Moldova în mandatul Iohannis, mai ales după declanșarea agresiunii rusești?
Laurențiu Pleșca: Desigur că aici putem să vorbim despre foarte multe proiecte de infrastructură. Da, este clar că România ne sprijină necondiționat, însă s-a activat foarte mult sprijinul acesta pentru Republica Moldova odată cu declanșarea războiului din Ucraina. Pe lângă faptul că ne ajută pe partea de educație, de exemplu, studenții basarabeni primesc burse din partea României sau avem renovarea și construcția a mai multe drumuri sau grădinițe. Deci putem să observăm palpabil cum proiectele românești ajută Republica Moldova, dar de asemenea, odată cu mandatul președintelui Klaus Iohannis, s-au deschis mai multe portițe pentru politicienii din Republica Moldova.
Pentru că în relațiile internaționale și în diplomație este foarte important să avem și o relație personală. Deci am observat, de exemplu, cum ministrul Afacerilor Externe, Nicu Popescu, are o relație foarte bună cu partenerii europeni și prin aceasta asigură sprijinul pentru Republica Moldova. Este aceeași chestiune cu președintele Klaus Iohannis, pentru că am observat că dânsul este foarte apropiat de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu și o sprijină, pentru că România, odată cu mandatul președintelui Klaus Iohannis, este cel mai mare avocat pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Dar, de asemenea, sprijină și Ucraina în parcursul său euroatlantic.
Radu Osipov: Vreau să discutăm și despre agenda Bucureștiului privind românii din Ucraina. Pentru că de multe ori acest subiect a fost folosit de anumite tabere, mai ales atunci, să ne aducem aminte când președintele Zelenski a fost la București și s-a răzgândit să vorbească în plenul reunit al Parlamentului României.
Laurențiu Pleșca: Relația dintre România și Ucraina, la fel, odată cu declanșarea războiului din Ucraina, s-a bucurat de o colaborare mult mai strânsă și, practic, acele divergențe privind legea minorităților sau existența limbii moldovenești au fost puse deoparte. Deci, am observat cum există un dialog la nivelul guvernelor de la Kiev și București, unde și sintagma de limbă moldovenească nu mai este pomenită. Deci, a fost anulată în documentele Guvernului de la Kiev. Dar, de asemenea, se fac anumite progrese și pe partea aceasta de legea minorității. Pentru că cunoaștem că există o minoritate impunătoare de români în Ucraina, la Cernăuți. Și aceștia acum se bucură și de mai multe drepturi la nivel de educație, dar și în alte domenii.
Deci, din punctul meu de vedere, este o dinamică foarte mare. Dar cel mai important este documentul Parteneriatul strategic dintre Ucraina și România, care a fost semnat în octombrie anul trecut. Deci prin acest document am observat de fapt că relațiile dintre Kiev și București sunt înfloritoare. Și se observă și cât mai multe oportunități din acestea pe domeniul transporturilor, dar și România, de exemplu, sprijină militar partea ucraineană. Am observat că România chiar este alături de Ucraina în războiul său de apărare. Pentru că am avut de nenumărate ori declarații în sprijinul Ucrainei din partea oficialilor de la București. De asemenea, am avut condamnarea războiului, dar și aplicarea sancțiunilor. De exemplu, acum, în momentul de față, România este unul dintre cei mai importanți actori în promovarea unui nou pachet de sancțiuni pentru Federația Rusă. Și ne dăm seama din aceasta că România va fi alături de Ucraina ori de câte ori va fi cazul. Și, de asemenea, este foarte important faptul că Bucureștiul sprijină de asemenea și o mai mare asistență financiară pentru Ucraina. Și acum, la 1 februarie, când vom avea Summitul de la Bruxelles, știm cu toții că președintele Klaus Iohannis, de exemplu, va fi un promotor al încurajării sprijinirii Ucrainei.
Radu Osipov: Vă mulțumesc pentru discuție.
