Interviu ÎN CONTEXT// Andrei Curăraru: Rusia încearcă să creeze instabilitate, iar miza este referendumul pentru integrare în UE
Federația Rusă încearcă să creeze o situație de incertitudine și instabilitate, iar miza în Republica Moldova este referendumul pentru integrare europeană, ca aceasta să nu aibă loc sau să fie contestabil, prin faptul că regiuni precum Transnistria sau Găgăuzia nu se aliniază acestui deziderat. Iar acest fapt ar fi o modalitate eficientă pentru a menține țara noastră în zona gri de influență. Opinia îi aparține lui Andrei Curăraru, expert în politici publice, securitate și drept la Organizația “Watch Dog” și a fost exprimată în emisiunea „ÎN CONTEXT”.
Radu Osipov: Republica Moldova se retrage din Tratatul Forțelor Armate Convenționale. Documentul impune limite pentru unitățile de tehnică militară, oricum prea mari pentru capacitățile militare ale armatei naționale. Pe de o parte, Rusia a pus în priză ventilatorul de falsuri: propaganda susține că s-ar pregăti o intervenție în Transnistria. Pe de altă parte, Rusia a denunțat acest tratat, dar nici nu l-a respectat, pentru că documentul prevede evacuarea militară din Republica Moldova. Colega mea, Leanca Lașco-Rață, a urmărit subiectul.
Leanca Lașco-Rață: Tratatul privind Forțele Armate Convenționale în Europa a fost încheiat la Paris în 1990. Negocierile între țările NATO și ale Pactului de la Varșovia începuseră totuși cu un an mai devreme. Între timp, avea să cadă Zidul Berlinului, fapt care a marcat sfârșitul Războiului Rece.
Obiectivul acestui acord era reducerea efectivelor militare - tancuri, artilerie, blindate, avioane, elicoptere - pentru a preveni un atac-surpriză sau o ofensivă majoră în Europa. Rusia a fost de acord să-și retragă trupele militare din Republica Moldova, potrivit actului final din 1999, de la Istanbul. Deși termenul limită era 31 decembrie 2001, acest lucru nu s-a mai întâmplat.
Așadar, Federația Rusă și-a suspendat participarea la tratat în 2007, ulterior a intervenit în Georgia și Ucraina. Potrivit rapoartelor oficiale americane, de exemplu, în 2020, trei guverne nu respectau acordul: Azerbaidjan și Armenia, care erau în război, și Rusia. După ce a invadat pe scară largă Ucraina, regimul de la Kremlin a denunțat anul trecut acordul. Guvernul de la Chișinău a trimis în parlament proiectul de lege care prevede retragerea din Tratatul FACE, dar Moscova a preluat inițiativa prin propagandă. Narațiunea principală: Chișinăul s-ar pregăti să rezolve cu forța problema transnistreană.
Radu Osipov: Continuăm „ÎN CONTEXT”. În platou a venit Andrei Curăraru, expert în securitate „Watch Dog”. Ce ar schimba acest proiect, adică retragerea din Tratatul FACE este mai degrabă o recunoaștere a situației de fapt sau sunt și anumite modificări, pentru că am văzut acele plafoane. Cred că Armata Națională s-ar bucura să le atingă, să ajungă la aceste plafoane care sunt, de fapt, niște limitări pentru armate mai mari în acest acord.
Andrei Curăraru: Nici nu cred că avem nevoie de așa capabilități. Republica Moldova nu planifică să se înarmeze masiv, iar ieșirea, mai bine spus suspendarea, din acest tratat reprezintă o mișcare similară la ceea ce a făcut practic toată Europa, după ce Putin a denunțat acest tratat și a ieșit din el categoric și definitiv. Am văzut că dumnealui obiecta la faptul că mai multe state europene s-au alăturat NATO și astfel NATO, în sumă, ar fi depășit limitele pe care le stabilea acest tratat. Dar trebuie să înțelegem că este mai mult un tratat legat de Războiul Rece, care nu mai este actual acum atât de mult și este clar că, mai ales în situația în care, de exemplu, state ca cele baltice nu fac parte din acest tratat, pentru Republica Moldova nu prea este sens să participe în el. Dar am văzut și reacția asta a dezinformării care a fost una virulentă.
Radu Osipov: Exact. Se pare că Moscova construiește totuși o narațiune efectivă în jurul regiunii transnistrene. Se pare că ar fi mai degrabă un „casus belli” care ar trebui să explodeze, cândva, mai târziu, nu se știe cum vor evolua lucrurile în Ucraina?
Andrei Curăraru: Bun.
Radu Osipov: Asta dacă ar avea Rusia nevoie de un „casus belli”.
Andrei Curăraru: Ceea ce încearcă rușii să facă este să creeze frică în societate și asta cumva se vede și pe sondaje că oamenii tot mai mult se tem de situația care ar putea să izbucnească din Transnistria, dar nu numai. Și să creeze o incertitudine în legătură cu faptul cât de stabilă este Republica Moldova ca și candidat la integrarea europeană. Și aici cred că vorbim în special despre aceste pretexte. Pot să vă dau un exemplu despre un canal de Telegram cu mii de utilizatori din Republica Moldova, care citează un articol scris pretins de un specialist în armată din Elveția. O singură căutare pe Google ne dă dovadă că acest Peter Knoepfel locuiește de nouă ani în Federația Rusă și are un blog care se numește „Vocea Rusiei”. Despre ce nivel de informare putem să vorbim în legătură cu acest tratat? Cred că statul ar fi putut mai bine să explice cetățenilor de ce ieșim din acest tratat și că, de fapt, având în vedere că nici Federația Rusă, nici majoritatea statelor NATO, dar nici Suedia, nu mai fac parte din el, el este mort de facto.
Radu Osipov: Care până la urmă este miza Rusiei în acest an, pentru că spuneați că încearcă să creeze panică în societatea moldoveană, dar are și niște mize politice, probabil. Care ar fi acestea în 2024?
Andrei Curăraru: Personal, consider că pentru Republica Moldova miză principală este referendumul privind integrarea europeană, ca acesta fie să nu aibă loc, fie să fie contestabil, adică să fie așa o situație în care este 60 la 40 sau o majoritate care să lase discuții, să se vorbească despre exemplul că regiuni precum Transnistria sau Găgăuzia nu se aliniază la poziția Republicii Moldova și să prezinte Republica Moldova ca un stat divizat, care nu poate să meargă înainte pe calea integrării europene pentru că singură nu știe ce vrea. Asta va fi o modalitate foarte simplă și foarte eficientă pentru Federația Rusă de a menține Republica Moldova în zona gri de influență.
Radu Osipov: Dar totuși acest referendum, cu el sau fără el, vom vedea, poate continua parcursul european și, până la urmă, ținând cont de miza Rusiei, e un risc mare pe care și-l poate asuma clasa politică de la Chișinău?
Andrei Curăraru: Eu cred că mărimea riscului este exemplificată de faptul că, spre exemplu, Franța semnează cu Republica Moldova un tratat de apărare și de sprijin în domeniul securității, de vizitele dese pe care le avem de la diferiți oficiali și de la mesajele de încurajare pe care le primim, este un risc existențial până la urmă pentru Republica Moldova, fiindcă noi nu putem să rămânem o exclavă rusă. Și știind că toate țările din jurul nostru, că avem doar două, sunt membre NATO sau vor să devină membre NATO și sunt sau vor să devină membre UE. Noi trebuie să facem acest pas și să creăm acea unitate internă. Iar clasa politică este cu mult mai slabă decât în alte părți. Noi nu avem așa o idee națională bine conturată, cum este în Ucraina, dar și slavă Domnului, nu avem o situație de război. Or, atunci când ajung doar drone la Etulia, este cu mult mai ușor să vorbești despre acea pace sau „lume rusească” decât dacă te confrunți cu realitățile războiului de zi cu zi, cum fac ucrainenii.
Radu Osipov: Am văzut că bașcana găgăuză, când s-a întors din Rusia, a ignorat întrebarea despre războiul Rusiei în Ucraina și, probabil, a ignorat și ea drona de la Etulia care a căzut.
Andrei Curăraru: Eu cred că dumneaei trebuie să-și pună întrebarea, iarăși, făcând atâta tam-tam și revenind încoace, spunând că va fi reținută, arestată în Aeroport, fapt ce nu s-a întâmplat, importanța ei nu este așa de mare precum vor să o prezinte în Republica Moldova. Am văzut și o decizie a Curții Constituționale care o repune în teren în ceea ce privește finanțarea.
Dar trebuie să înțelegem că găgăuzii reprezintă circa 5 procente din populația noastră, este o autonomie importantă, dar una mică, și că bugetul găgăuz este mai mult de 50 de procente finanțat din bugetul național. Sunt pârghii de a face în așa ca cel puțin fondurile publice să nu fie folosite la dezinformare. Pentru că, de exemplu, postul public din regiune a devenit o clonă a televiziunilor lui Șor, unde se desfășoară aceleași emisiuni cu aceiași prezentatori TV și cu aceiași invitați care erau la televiziunile afiliate lui Șor. Această situație și aceste state paralele care există în Republica Moldova nu pot să existe mult timp și trebuie să revenim la o normalitate.
Radu Osipov: Vă mulțumesc mult pentru această discuție. Vă mai așteptăm „ÎN CONTEXT”.
