Moldovenii din Statele Unite ale Americii și Canada ar putea vota prin corespondență. Proiectul a fost votat în prima lectură

După aproape patru ore de dezbateri, Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul privind pilotarea votului prin corespondență în Statele Unite și Canada. Acesta a fost susținut de 56 de parlamentari. Deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor afirmă că proiectul nu oferă suficiente garanții că va fi implementat corect. Majoritatea parlamentară argumentează că votul prin corespondență este o alternativă pentru a asigura dreptul diasporei la vot.

„ Cetățeanul primește așa un plic cu adresa, în acest plic avem un plic interior, care se va reîntoarce înapoi la organul electoral. La fel, avem un plic interior în care se introduce buletinul de vot, sunt instrucțiunile și buletinul de vot propriu-zis. În cazul alegerilor noastre este vorba de mai multe buletine, mai multe plicuri interioare”, a precizat Vitali Gavrouc.

Deputatul dă asigurări că votul prin corespondență este o procedură transparentă. „ În ceea ce privește momentul numărării votului, aici este o procedură destul de transparentă. Mai întâi are loc depersonalizarea opțiunilor de vot, adică opțiunea de vot cu plicul care nu are niciun însemn pe el, nu are date personale, este separat de plicul cu datele pe care le folosește alegătorul pentru a-și exprima opțiunea de vot”, a menționat deputatul PAS.

Deputații din opoziție acuză că voturile prin corespondență nu vor fi liber exprimate. „Cum noi putem fi siguri că acest vot este liber exprimat, dacă alături lângă această persoană se află altă persoană?” a întrebat Inga Sibova, deputat BCS.

„ Diferența dintre votul general și votul prin corespondență nu există. Noi nu știm ce presiuni sunt puse asupra oamenilor care vin la secția de votare în mod fizic, sunt în aceeași situație”, a declarat Vitali Gavrouc.

„ Câți cetățeni s-au adresat cu o astfel de rugăminte, din care țări, dacă puteți să ne dați proporționalitatea și prin care metodă” a solicitat Adrian Albu, deputat BCS:

„Este mecanismul de înregistrare prealabilă, pe care toți, mai ales deputații din diaspora îl cunoaștem și ne-am înregistrat de fiecare dată. La moment în sistem sunt cam 99 de mii de persoane care s-au înregistrat de la toate alegerile precedente. Acesta este primul aspect, cel mai important, prin care noi înțelegem că persoana are doleanța respectivă de a vota”, a relatat Vitali Gavrouc.

„ Ar putea fi tentative de a pune presiune asupra cetățenilor care să-și exprimă votul în acest fel”, a declarat Diana Caraman, deputat BCS. Deputații care au locuit în diaspora au adus exemplele proprii, cu momentele când nu s-au ajuns buletine de vot la secțiile de votare, aducând astfel argumente despre necesitatea implementării acestui proiect.

„ În 2016 când eu eram membru al Comisiei și când în centrul Dublinului CEC-ul ne-a asigurat doar o secție și la 18:00 am înmânat ultimul buletin de vot, iar afară stăteau peste o mie cinci sute de cetățeni în rând de dimineață care așteptau și am ajuns la solicitări din partea cetățenilor să ne zică: nu dați ultimul buletin de vot, haideți să le printăm, să facem mai multe. Le-am spus că nu putem să punem în risc tot procesul, dar o să încercăm să intervenim atunci când o să putem”, a relatat Ion Șpac, deputat PAS.

La alegerile prezidențiale din 2021, au participat peste două sute de mii de alegători din afara Republicii Moldova. La nivel global, 53 de țări permit votul prin poștă din străinătate. În Uniunea Europeană această procedură este utilizată în 13 state.