Social

Interviu ÎN CONTEXT// Expert: Recensământul are loc pentru elaborarea politicilor publice în beneficiul cetățenilor

Scopul recensământului este să se obțină statistici veridice, iar în baza acestora să se elaboreze politici publice și să se gestioneze corect fonduri în beneficiul cetățenilor. Iar pentru rezultatul scontat, autoritățile, prin Biroul Național de Statistică, trebuie să intervină cu diverse campanii de informare pentru ca cetățenii să fie onești în răspunsurile pe care le oferă recenzorilor, în caz contrar, se vor obține date eronate. Opiniile aparțin invitaților emisiunii „ÎN CONTEXT”, Iurie Ciocan, fost președinte al Comisiei Electorale Centrale, și Dragoș Galbur, liderul Partidului Național Moldovenesc.

Radu Osipov: Am revenit „ÎN CONTEXT”, Iurie Ciocan, fost șef la Comisia Electorală Centrală, și Dragoș Galbur, președintele Partidului Național Moldovenesc, sunt în platoul Moldova 1. Mai devreme am reușit să facem un schimb de opinii despre acest recensământ și vreau, până a trece la subiectul privind criza identitară, să vă întreb cum vi se pare această campanie și cât de receptivi ar putea să fie oamenii? Pentru că, de obicei, oamenii când știu că trebuie să intre în contact cu statul sau să răspundă la niște întrebări, au parcă un sentiment de precauție. Dar până la urmă e un exercițiu, e un recensământ care ar trebui să ajute, din contra, la politicile pe care le face statul.

INFORMAREA CETĂȚENILOR DESPRE RECENSĂMÂNT

Dragoș Galbur: E un exercițiu absolut normal care se desfășoară o dată în 10 ani în toată lumea civilizată. Deci nu-i doar în Republica Moldova. Statul ar fi putut încălzi un pic în prealabil populația pentru a o pregăti, pentru a o deschide, a o predispune de a răspunde la anumite întrebări. Pentru că da, există anumite întrebări pe care cetățenii noștri le-ar considera sensibile, poate cumva băgăcioase pe alocuri. De aceea ar fi trebuit să existe o campanie de informare premergătoare campaniei de recensământ propriu-zise, lucru care nu s-a întâmplat. Într-o altă ordine de idei, dacă e să vorbim despre comunicarea publică, aș îndemna pașnic și cu bună intenție, Biroul Național de Statistică să comunice în fiecare zi. Deci, recensământul presupune și o transparență absolută din partea autorităților ca cetățeanul să-și deschidă un pic nu doar ușa casei și ogrăzii, ci și sufletul sau, să spunem așa, să fie predispus spre dialog.

Și cred că rezultatele acestui recensământ ne vor uimi pentru că, în ultimii 10 ani, din 2014 până acum, în Republica Moldova au avut loc niște procese dinamice. Și vorbesc aici, în primul rând, de procesul migrației, despre care probabil o să mai vorbim.

STATISTICI CU IMPACT LA POLITICILE PUBLICE

Iurie Ciocan: Din punctul meu de vedere, ce vrea să facă Guvernul este un lucru benefic, cum face de această dată acest recensământ trezește foarte multe întrebări. Pentru că propriu-zis omul care a intrat în ultimele două zile, de când a început această campanie din recensământ, a intrat în contact cu acești recenzori, vedem că s-au umplut rețelele de socializare, unde oamenii fac schimb de opinii, unde comunică unii cu alții, cu reacții destul de negative. Unele din ele chiar ar trebui să bată un clopoțel celor de la Biroul Național de Statistică, pentru că oamenii care ajung să completeze acest chestionar nu înțeleg ce vrea statul de la ei. Nu li s-a explicat care este scopul acestor întrebări, ce vrea statul să obțină prin aceste întrebări și ce va avea de beneficiat cetățeanul.

Pentru că fiecare din noi, având la bază cifre statistice adevărate, toți vom avea de beneficiat prin politici publice și inclusiv prin gestionarea corectă a fondurilor publice. Acest lucru trebuie explicat. Sunt de acord cu ceea ce s-a vorbit anterior: imediat și foarte urgent Biroul Național de Statistică trebuie să intervină cu explicații pentru ce este nevoie, anume întrebarea asta să apară, cum este văzut din punct de vedere al statului acest chestionar într-o totalitate de întrebări, ce vrea să obțină ca rezultat final și, ceea ce e mai important, ce avem noi de beneficiat, toți cetățenii.

Altfel, reticența va aduce că noi vom avea mai multe întrebări lăsate fără răspuns. Pentru că noi înțelegem că refuzul de a participa la recensământ poate fi sancționat de către stat ca o contravenție. Dar dacă cetățeanul nu știe ori nu înțelege exact ce și cum ar trebui să răspundă la întrebări, el nu poate fi tras la răspundere. El dorește să răspundă, dar nu cunoaște ce exact să răspundă și pentru ce este nevoie de această informație.

Statul, în istoria interioară, nu întotdeauna a fost corect cu cetățenii săi. Cetățenii tind, inclusiv, dacă vă aduceți aminte cu tendința de a impozita remitențele care vin de peste hotare, oamenii tind să ascundă aceste lucruri. Iarăși autoritățile statului, prin explicații, prin intervenții foarte active, trebuie urgent să apară pe acest câmp informațional. Altfel, banii vor fi cheltuiți, acțiunile se vor îndeplini, dar scopurile nu vor fi atinse. E un risc.

PROBLEMELE DEMOGRAFICE AU FOST NEGLIJATE

Radu Osipov: Considerați că va apărea această imagine sumbră a realității demografice? Pentru că statul are anumite registre și face actualizări. Știm că sunt aproximativ 2 milioane și jumătate populație cu reședința obișnuită. Ce ar putea să schimbe acest recensământ?

Dragoș Galbur: În primul rând, trebuie să pornim de la faptul că este foarte greu, mai ales în ultimii chiar aș spune eu 10 ani de făcut acest trekking, urmărire de migrație sau de deplasare a cetățeanului Republicii Moldova. Și eu spun de mine. Pentru că eu, când am emigrat din Republica Moldova în 2017, am folosit doar actele românești, și să nu uităm că avem aproape un milion de cetățeni români sau moldoveni cu cetățenie română, pe care statul nu are capacitatea tehnică de a-i monitoriza atunci când pleacă sau emigrează din Republica Moldova folosind acte românești.

De aceea, într-un final, să presupunem că la sfârșitul acestui an sau la anul noi ne vom confrunta cu o cifră tristă. Vorbesc de cifra de populație totală rezidentă în Republica Moldova. O cifră care cu siguranță ar trebui să trezească mai multă inițiativă la nivel de Guvern. Pentru că problema demografică a fost neglijată timp de 30 de ani și cred că e timpul să se pună accent pentru că toate politicile pe care le face statul, dar chiar și procesul de integrare europeană, toate beneficiile care vin în Republica Moldova vin pentru cetățeni. Tot ce se construiește, se construiește pentru cetățeni. Și atunci când te pomenești că nu ai cetățeni în Republica Moldova, trebuie să-ți pui întrebarea: bine, cum redresăm situația?

De aceea, încă o dată repet, este extrem de benefic și la locul lui acest recensământ. Chiar legea spune că o dată la 10 ani, dar cu dinamica migrației pe care o avem în Republica Moldova, cred că s-ar impune și o dată la șapte ani efectuarea unui recensământ al populației.

Radu Osipov: Domnule Ciocan, ați menționat mai devreme că aproape un milion 200 de mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, moldoveni care și-au redobândit cetățenia românească. Ce așteptări aveți de la această campanie pentru ca moldovenii să își declare etnia românească la recensământ? Pentru că, în 2014, la fel, au existat anumite campanii, anumite așteptări și până la urmă au ieșit doar 7% care și-au declarat etnia românească. Acum, ce așteptări aveți dumneavoastră și de ce considerați că e bine ca moldovenii să se declare români?

DATE ERONATE, RAPORTATE LA RECENSĂMÂNT

Iurie Ciocan: Deci, în primul rând, cred că noi trebuie asumat acest lucru să-l declarăm în fața autorităților. Toți cei care ne credem români. Da, de etnie suntem moldoveni, dar noi suntem parte a națiunii românești, toți facem parte din poporul român. Și lucrul acesta trebuie explicat oamenilor în așa mod ca atunci când statul va pune pe masă datele statistice noi să vedem clar că nu suntem o minoritate care poate fi neglijată. Că nu suntem o minoritate care nu are niciun cuvânt de spus și în politică, și în activitatea socială, și economică, și culturală.

Trebuie să ieșim la lumină. Cum v-am spus, peste un milion 200 de mii de cetățeni și-au asumat această cetățenie, și-au asumat nu doar faptul că are un pașaport care îi permite libera circulație, dar s-a înscris cu acte în regulă de bună voie în rândul și membrii poporului român. Deci lucrul ăsta trebuie spus pe față. Trebuie scos în fața autorităților, în fața tuturor. Și trebuie să constatăm. Pentru că noi am văzut că avem minorități etnice, de exemplu, ucraineni. Și în momentul în care, în baza datelor statistice, chiar și comunitatea internațională, or noi, cei care trăim în Republica Moldova, suntem români 7% și ucraineni 7%, lucrul ăsta nicidecum nu corespunde realității.

Faptul că noi în recensământul trecut nu am avut suficient curaj, unii din noi ori mulți din noi nu au avut suficient curaj să zică pe față acest lucru. Eu mi-aș dori și din cauza asta am lansat și această campanie și cu toate forțele voi ține-o pe toată durată de aceste 2-3 luni de zile, cât va dura acest recensământ, să îndemn oamenii să-și ia inima în dinți, să răspundă cinstit și corect, din punctul meu de vedere, recenzorilor, ce tine de etnia lor și de limba pe care o vorbesc.

PESTE UN MILION DE ROMÂNI SĂ-ȘI DECLARE CETĂȚENIA

Dragoș Galbur: Noi, Partidul Național Moldovenesc, la fel, am început o campanie destul de amplă, pe care o desfășurăm deja de o săptămână, adică premergător începerii procesului de recensământ. Campania se numește „La recensământ mă declar român”. Dincolo de aspectul identitar și istoric al faptului care constată că noi de fapt suntem parte a poporului român, noi încercăm să mergem și pe alte criterii, să le explicăm oamenilor beneficiile faptului de a se declara români la recensământ. Și aici facem o conexiune cu Legea apărării naționale pe care Ministerul Apărării din România a înaintat-o săptămâna trecută. O lege care prevede apărarea cetățenilor români din afara hotarelor României.

O lege extrem de importantă pentru noi, românii din Republica Moldova, în contextul de securitate regională. Pentru că situația în Ucraina s-a schimbat dramatic, pentru că nu este exclus, nu știu cât va dura un an, doi ani, să se tulbure apele. Și aici, între Prut și Nistru. Pentru că știm foarte bine caracterul și aspirațiile geopolitice ale Federației Ruse. De aceea este în beneficiul nostru și îndemn oamenii să se gândească în primul rând la copiii lor, la nepoții lor, să se declare români. Această statistică, care la sfârșitul recensământului va arăta cât de mulți români suntem în Republica Moldova, ne va proteja, ar da României un drept juridic, un drept moral de a-și proteja cetățenii români din Republica Moldova. Și noi, moldovenii, trebuie să beneficiem de ceea ce propune statul român și de protecția statului român. Pentru că, să recunoaștem, suntem vulnerabili în continuare în fața Federației Ruse expansioniste.

Iurie Ciocan: Din păcate, paradigma impusă de autoritățile sovietice încă domină mințile moldovenilor noștri.

Radu Osipov: Tocmai aceasta era și întrebarea mea. Nu credeți că ar trebui de lansat mesaje și pentru comunitățile minoritare să își asume propria identitate, de exemplu, cum ar fi ucrainenii, găgăuzii, bulgarii. Pentru că dacă ne uităm la realitatea pe care o arată recensământul de acum 10 ani, vedem că unii își declară cumva etnia, dar dacă privim limba vorbită, de obicei, este limba rusă. Și e o inconsecvență la acest capitol. Și dacă aveți un asemenea mesaj și pentru comunitățile minoritare din Republica Moldova?

Iurie Ciocan: Sigur că acest mesaj poate fi valabil pentru toate etniile care trăiesc în Republica Moldova. Sigur că da. Și anume din considerentele care spuneți dumneavoastră, pentru că Republica Moldova prin Constituție și-a asumat respectarea drepturilor tuturor minorităților naționale, tuturor etniilor care trăiesc pe teritoriul Republicii Moldova. Eu am pornit cu acest mesaj: „Sunt român și vorbesc limba română” doar din motivul că îmi doresc să fie clar pentru toată lumea că noi suntem aici la noi acasă, pe pământ românesc, și nu suntem în minoritate națională.

Radu Osipov: Dar asta nu înseamnă că rușii nu au voie să fie ruși sau ucrainenii nu au voie să fie ucraineni.

Iurie Ciocan: Sigur că da, cu respect pentru fiecare și respect pentru toți. Cel mai bun exemplu pe care îl aduc de fiecare dată este legislația din România, în care minoritățile naționale au cea mai largă și cea mai strictă apărare din partea statului român, inclusiv cu locuri garantate în Legislativ, în Parlament pentru minoritățile naționale, care au dreptul și posibilitatea să fie reprezentați și politic prin partide politice, reprezentați de etnii. Vedem partide care reprezintă interesele maghiare, vedem partide care reprezintă interesele ucrainenilor. Or inclusiv deputat în Parlamentul României avem din partea minorității ruse, a rușilor lipoveni, care sunt în Delta Dunării și își păstrează etnia și vorbesc și limba și cultura, și biserica, tot și-au conservat. Și la școală învață limba rusă, ca opțiune.

La noi, din păcate, inclusiv eu m-am interesat, în școlile din unitatea administrativ-teritorială Găgăuzia, nu se predă limba găgăuză, ceea ce este o problemă. Și noi, chiar dacă nu suntem găgăuzi, dar trebuie să fim proactivi și să ajutăm această minoritate să-și revină la conservarea valorilor sale.

MINORITĂȚI RUSIFICATE

Dragoș Galbur: Și găgăuzii trebuie să fie conștienți și tare sper. Noi avem un număr considerabil, în jur de 100-120 de mii de etnici găgăuzi. Problema găgăuzilor astăzi este că s-au rusificat, că se declară orice, numai nu găgăuzi la recensământ. Și în acest moment, găgăuzii trebuie să revină și să cunoască faptul că, în Constituția Republicii Moldova, la capitolul unde este stipulată autonomie găgăuză, este scris clar că autonomia pentru găgăuzi este oferită pe principiul cultural și etnic. Și în momentul în care găgăuzii, iată, o dată la 10 ani, nu o să-și mai declare etnia lor autentică, limba lor vorbită găgăuză, ei pierd dreptul constituțional de a mai avea autonomie. Și-apoi să nu se supere pe noi, pe majoritari, că într-o zi le vom anula autonomia, pentru că ei în continuare participă la propria pierdere identitară și etnică.

Repet, tare aș vrea să merg în Găgăuzia, tare aș vrea să văd festivaluri strict în limba găgăuză, discursuri în limba găgăuză, dansuri, porturi tradiționale, și nu în limba rusă, așa cum vedem astăzi la Comrat, la Ceadîr-Lunga și prin alte părți. Eu aș vrea să asist în viața mea la o renaștere a poporului găgăuz și recensământul este un punct din care ar putea porni găgăuzii să-și declare etnia cu mândrie, pentru că ei sunt găgăuzi. Și e și vina noastră. Trebuie să recunoaștem că în 30 de ani am permis ca Sudul Republicii Moldova, Nordul și Autonomia găgăuză să fie atât de lăsate pradă rusificării și proceselor de rusificare și de propagandă rusă. Și astăzi culegem roadele, din păcate.

Și tare sunt alarmat din cauza unor întrebări din chestionarele de recensământ, căci pe lângă limba maternă, ce e absolut normal să întrebi un om, este și o întrebare legată de limba vorbită de obicei. Nu sunt de acord cu această întrebare. Pentru că, dacă mergeți la mine, la Bălți, de unde sunt eu, și hai să spunem că Bălțiul are o populație de 50/50. Și din 50 pot fi moldoveni care sunt căsătoriți cu alte minorități, ucrainene sau ruse, și vorbesc limba rusă. Și când o să-l întrebi de limba maternă, el va spune limba română, dar dacă îl întrebi de limba vorbită, va spune în limba rusă. Pentru că într-adevăr limba rusă este o limbă mai uzuală, mai folosită acolo în comunitate. Și în consecință, rezultatele acestui recensământ ar putea favoriza vizibil limba rusă pe teritoriul Republicii Moldova în detrimentul limbii române și oferi apă la moară celor care promovează limba rusă a doua limbă de stat.

Radu Osipov: Dacă asta o arată realitatea demografică, asta e. Dar am văzut că a inițiat Guvernul și un program de învățare a limbii române pentru adulți. Domnule Ciocan, în loc de concluzie, dacă doriți să transmiteți un mesaj celor care trebuie să răspundă la recensământ?

PĂCATUL FALSULUI LA RECENSĂMÂNT

Iurie Ciocan: În primul rând, salut acest program pentru că oferă instruire gratuită pentru a studia limba română și, din câte am văzut, s-au umplut toate locurile care au fost oferite de Guvern și cred că se mai cer aici suplinire de fonduri și extinderea acestui program. Unu. Și doi. Mesajul pentru telespectatorii noștri este unul foarte simplu: să fim cinstiți cu noi înșine atunci când stăm în fața unui recenzor. Să nu comitem acest păcat a falsului spunând că sunt moldovean, atunci când știi că ești român, parte a poporului român. Cu atât mai mult știi că ți-ai asumat benevol, nesilit de nimeni cetățenia statul român. Fiți onești cu voi, sunt român și vorbesc limba română.

Radu Osipov: Vă mulțumesc mult. Iurie Ciocan, Dragoș Galbur, vă mai așteptăm „ÎN CONTEXT”.

X