INTERVIU // Marina Soloviova: În baza recensământului statul va ști cum să îmbunătățească viața cetățenilor
Atunci când se elaborează diferite programe investiționale, sociale, educaționale, de infrastructură ori se decide repartizarea bugetului, contează numărul populației din localități. Astfel, recensământul este exercițiul legal, care se va efectua în următoarele trei luni, în baza căruia statul va ști cât și unde să investească pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor. Este constatarea făcută pentru Moldova 1 de directoarea de program la Centrul „Expert-Grup”, Marina Soloviova.
Leanca Lașco-Rață: Recensămintele populației și ale locuințelor reprezintă cea mai dificilă și costisitoare activitate de colectare a datelor pe care o întreprind autoritățile naționale din toată lumea. Exercițiul necesită o conștientizare și o cooperare deplină din partea publicului, dar furnizează date complexe despre situația demografică, socială, economică și de mediu. Aceasta este opinia cercetătorilor de la Centrul analitic „Expert-Grup”. Mai multe aflăm de la Marina Soloviova care este prezentă în platoul Moldova 1. Mai întâi vreau să vă întreb de ce este importantă colectarea datelor și în ce măsură se ține cont de acestea atunci când se creează politicile de stat?
Marina Soloviova: Vreau să zic că nu atât statul este primul beneficiar al recensământului, cât mai degrabă omul simplu beneficiază de recensământ. Pentru că atunci când se elaborează diferite programe sociale sau proiecte de infrastructură, se ține cont de numărul și de vârsta populației și de amplasarea ei geografică. Deci, statul cu ajutorul recensământului va ști câte școli, spitale, grădinițe și unde să construiască, câte sisteme de canalizare, apeducte sunt necesare și de ele va beneficia calitatea vieții omului simplu.
În al doilea rând, există Legea privind finanțele publice locale și ea prevede faptul că repartizarea transferurilor de la bugetul de stat către bugetele locale depinde și de numărul populației al fiecărei localități. Și dacă vrei ca localitatea ta să primească un buget, trebuie să participi la recensământ.
De asemenea, a participa la recensământ este important dacă vrei să ai în localitatea ta mai multe întreprinderi cu mai multe locuri de muncă. Pentru că antreprenorii când iau decizii despre amplasarea fabricilor lor, în care localitate, ei se uită la datele recensământului, ca să se asigure dacă în localitatea aceasta există suficientă forță de muncă, cu studiile necesare și de profesiile necesare. Pentru asta este nevoie să participi la recensământ ca ei să aibă această informație.
De asemenea, recensământul este important din punctul de vedere al minorităților, mai ales pentru că, uneori, din cauza numărului mic de membri ai unei minorități, uneori se neglijează interesele lor specifice, cum ar fi, de exemplu, dreptul de a învăța în școli cu predare în limba maternă. Și de aceea, dacă faci parte dintr-o minoritate religioasă, etnică sau lingvistică, este important să participi la recensământ ca să reamintești țării că tu exiști și ca interesele tale să fie luate în serios.
Și, în cele din urmă, participând la recensământ, ajuți țara să fie în rând cu lumea civilizată, pentru că recensământul se organizează nu numai la noi în țară, ci și în toată lumea. Acum are loc runda mondială a recensămintelor 2020 și majoritatea țărilor lumii fie deja au realizat aceste recensăminte, fie le realizează acum.
Leanca Lașco-Rață: Vă referiți, probabil, la acel îndemn al Organizației Națiunilor Unite de a desfășura aceste exerciții în diferite țări. Dacă e să revenim la Republica Moldova, am văzut că de la începutul acestui exercițiu au apărut pe rețelele de socializare mai multe nemulțumiri în ceea ce privește complexitatea sau chiar claritatea întrebărilor. În ce măsură asta ar putea afecta calitatea datelor colectate?
Marina Soloviova: Într-adevăr, am văzut că mulți oameni sunt nemulțumiți, în particular e deranjantă întrebarea despre unde v-ați aflat în noaptea din 7 spre 8 aprilie, dar este necesară pentru că recensământul are o anumită dată de referință, care este 8 aprilie. El durează multe luni, trei luni de zile. Deci oamenii vor fi întrebați în diferite zile, dar întrebările se referă nu la ziua în care a venit recenzorul în casă, dar la ziua de 8 aprilie. De asta a fost așa o întrebare și e important, indiferent de nemulțumirile noastre, totuși să participăm la acest recensământ, pentru că contează fiecare persoană pentru exactitatea datelor.
Recensământul este bazat pe principiul universalității. Adică datele trebuie să fie colectate despre toate persoanele care trăiesc în țară la momentul respectiv și despre toate locuințele. Dar în analiza datelor, ea are obiectivul nu analiza datelor personale ale omului care sunt particulare, ci analiza datelor generale despre societate sau despre diferite grupuri care sunt în această societate.
Leanca Lașco-Rață: De asemenea, trăim într-o societate dinamică, în dinamică permanentă. În ce măsură termenul acesta stabilit de 10 ani în care sunt organizate recensămintele, al nostru a fost în 2014, datele colectate sunt relevante?
Marina Soloviova: De fapt, termenul de 10 ani este termenul maximal la care ar trebui să se desfășoare recensămintele. Organizația Națiunilor Unite recomandă ca recensământul să fie realizat cel puțin o dată la 10 ani, dar există și țări care organizează recensăminte mai des, o dată la 5 ani, de exemplu. Sau o dată la 10 ani, iar în fiecare an actualizează datele recensământului, întrebând nu toată populația, dar anumite grupuri. Dar acesta este un exercițiu scump, de atâta Republica Moldova îl face totuși o dată la 10 ani.
