INTERVIU // Pavel Horea: Atacurile din Orientul Mijlociu vor determina SUA să ofere ajutor pentru Israel și sprijin militar pentru Ucraina
Nu putem susține deocamdată că ne aflăm în fața unui nou teatru de război în Orientul Mijlociu. Totodată, escaladarea conflictului Iran-Israel, Tel Avivul fiind aliatul principal al SUA în regiune, ar putea determina votarea pachetului de ajutor pentru Israel și ar facilita sprijinul militar de muniții și de echipamente pentru Ucraina. Opinia aparține expertului în securitate, Pavel Horea, și a fost exprimată în cadrul buletinului de știri de la Moldova 1.
Leanca Lașco-Rață: Așadar, am văzut atacul din week-end, care cel mai probabil a fost de fapt unul anunțat. Atât forțele de securitate israeliene, cât și cele occidentale erau pregătite și au interceptat majoritatea proiectilelor. Totuși, de ce Teheranul a ales să facă acest pas, chiar dacă știa că atacul va fi respins?
Pavel Horea: În primul rând, trebuie să înțelegem că acest gen de atac face parte din așa-zisele lovituri în încercarea de a se salva onoarea. Este un gen de atac tipic Iranului. Dacă ar fi să luăm în considerație un atac care a avut loc în 2020, în ianuarie, când SUA l-au ucis pe generalul Hameni (n.r. Quassem Soleimani) în Bagdad, cu ajutorul unei drone. Atunci Iranul a răspuns la fel, după câteva zile, cu anunțarea în spațiul public că o să aibă loc o tură de răzbunare împotriva SUA, referitor la acest atac care a avut loc atunci. A fost un atac singular asupra bazelor militare pe care le au SUA în Orientul Mijlociu. Iar SUA, la rândul său, nu au mai venit cu un răspuns. În acest fel a fost soluționată această problemă de onoare a Iranului.
Acum, acest atac vine că răspuns la un alt atac asupra unor oficiali militari iranieni. Se presupune că ar fi atacul israelienilor, dar nu se știe precis, pentru că nu a fost revendicat de niciuna dintre părți. Acest atac a venit ca o încercare de a salva onoarea regimului de la Teheran, care este un regim autocratic, ce se bazează pe încercarea de a-și propaga forța sa în extern, pentru a influența populația internă. Fiindcă aceasta este singura metodă prin care populația aprobă sau dezaprobă acțiunile, în felul în care aceștia acționează pe plan extern împotriva unor inamici ai regimului.
În acest fel, acest atac vine în conformitate cu aceeași paradigmă a Iranului, în care timp de câteva zile a anunțat public și se presupune că și pe căile diplomatice și cele de securitate a informat forțele de securitate ale altor state că dronele și rachetele sale ar urma să survoleze spațiul său aerian în încercarea de a lovi Israelul.
Leanca Lașco-Rață: Am văzut, comunitatea internațională, în special Statele Unite, și-au exprimat sprijinul pentru Tel Aviv, Joe Biden a menționat că va sprijini în continuare Israelul, nu și în reacțiile de răspuns. Vreau să vă întreb, în momentul de față, poate fi considerat Orientul Mijlociu un butoi cu pulbere, ar putea să se deterioreze această situație?
Pavel Horea: Orientul Mijlociu a fost dintotdeauna un butoi cu pulbere, o regiune instabilă. Acest atac vine la pachet cu o altă serie de incidente, care au avut loc cu câteva luni, săptămâni în urmă. Vedem situația din jurul Mării Roșii și al golfului Aden, cu acei militanți Houthi care blochează canalele de navigație și atacă navele comerciale. Vedem deja conflictul care este în Gaza, între Israel și militanții Hamas. Vedem conflictul din Siria, care nu este încă încheiat. De aceea, nu putem să spunem că este o situație într-adevăr gravă, fiindcă Iranul este o forță net superioară acelor rebeli pe care îi susține.
Din sursele pe care le vedem și informația care este și din reacțiile oficialilor, nu putem să spunem că ne aflăm în fața unui iminent război sau a unui nou teatru de război în Orientul Mijlociu. Eu sunt de părerea că acest incident se va soluționa, se va absorbi de la sine. Acest răspuns al Iranului va împăca cumva populația locală. Israelul probabil va ataca câteva ținte ale militanților Hamas sau ale celor din Liban. Și cu aceasta, cel mai probabil, se va limita această tensionare.
Leanca Lașco-Rață: Din imaginile distribuite pe rețelele de socializare, am văzut cu toții cum a funcționat acel sistem de apărare antiaeriană israeliană Arrow, care a interceptat practic toate proiectilele. De asemenea, au intervenit forțele occidentale, care au acordat sprijin Israelului. Vreau să vă întreb, în acest context, de ce nu s-a făcut front comun pentru a apăra și cerul Ucrainei la fel, de exemplu?
Pavel Horea: Aici este un context un pic diferit față de ceea ce este în Ucraina. Trebuie să ținem cont că nu doar statele occidentale, ci și Iordania a interceptat și a permis forțelor aliate și forțelor aeriene ale Israelului să survoleze spațiul său aerian pentru a intercepta acele drone și acele rachete.
Cazurile sunt total diferite. Aici este vorba despre un atac singular sau o escaladare singulară, în cazul Israelului și Iranului. Iar în cazul Ucrainei, cu Federația Rusă în războiul din Ucraina, trebuie să înțelegem că aici are loc lupta dintre două state. Iar unul dintre aceste două state are o putere colosală în ceea ce ține de domeniul aeronautic. Iar o interceptare sau o încercare de a proteja spațiul aerian al Ucrainei împotriva loviturilor cu rachete și cu drone rusești ar însemna de facto și intrarea în război, cel puțin la nivel aerian, între statele care s-ar decide să protejeze spațiul aerian al Ucrainei și Federația Rusă. Iar această escaladare sau această desfășurare a lucrurilor nu este în interesul nimănui.
Vedem acum că Statele Unite încearcă prin alte metode să protejeze spațiul aerian al Ucrainei privind livrarea de avioane de tip F16, care urmează să aibă loc pe la începutul lunii iunie. Și sperăm că aceste avioane vor facilita o doborâre și o distrugere mai eficientă a acelor ținte care lovesc mai ales infrastructura energetică ucraineană și țintele care se află pe front.
Leanca Lașco-Rață: Pe de altă parte, dacă comunitatea internațională acordă mai mult sprijin Israelului, ar putea Ucraina să primească mai puține pachete de sprijin? Ar putea asta să influențeze asupra situației de pe front pentru că știm deja, Kievul se confruntă cu o penurie de echipamente și personal. Și iată, pachetele promise de către SUA nu au mai ajuns. Cum va fi?
Pavel Horea: Da, într-adevăr, Ucraina se confruntă cu o penurie gravă de muniții și muniții pentru apărare antiaeriană. Însă trebuie să ținem cont de un aspect foarte important și anume de acel pachet de sprijin militar din partea SUA care nu venea doar pentru Ucraina, dar era și pentru Israel și pentru Taiwan. Respectiv, o bună parte din această sumă era pentru Ucraina, circa 60 de miliarde, 17 miliarde ca destinație erau pentru Israel. Acum, în acest context, în această escaladare, probabil, o să vedem o activare a acelor factori de decizie din Partidul Republican al Statelor Unite, care până la acest moment nu susțineau înaintarea acestui proiect de lege spre a fi supus votului. Acum, când se mai adaugă o piesă în acest puzzle și anume Israelul, care este de departe aliatul principal al SUA în Orientul Mijlociu, sunt sigur că lucrurile o să evolueze în acest aspect. Iar ajutorul pentru Israel va veni la pachet cu acest suport militar pentru Ucraina. Oricum, situația Ucrainei nu este cea mai bună în acest moment, dar nu cred că se va înrăutăți. Eu merg pe premisa că această escaladare în Israel va facilita într-o oarecare măsură și accesul la furnizarea de muniții și de echipament către Ucraina.
