Interviu ÎN CONTEXT// Grigore Guzun: Conflictul nu va escalada: capacitatea militară a Israelului este superioară față de cea iraniană
Capacitatea militară a Israelului este superioară față de cea iraniană, motiv pentru care Teheranul nu dorește o escaladare a conflictului. De asemenea, Iranul este partenerul Rusiei oferindu-i muniții militare și drone Shahed cu care zilnic sunt omorâți sute de oameni în Ucraina. Opinia aparține expertului în relații internaționale și securitate, Grigore Guzun, și a fost exprimată în platoul emisiunii „ÎN CONTEXT”. Experul susține că și Ucraina este în situație critică, deoarece se epuizează stocurile de rachete și este în așteptarea ajutorului militar promis de SUA, care ar putea fi aprobat în această săptămână.
Radu Osipov: Cabinetul israelian de război încearcă să găsească metoda de răspuns la atacul iranian din weekend. Presa internațională notează că premierul israelian Beniamin Netanyahu a convocat consultări cu opoziția. Prim-ministrul britanic Rishi Sunak a vorbit cu puțin timp în urmă în Parlament: Securitatea Israelului nu se negociază. Sunak susține că liderii G7 s-au înțeles să coordoneze răspunsul care va veni în timpul apropiat și, la fel ca președintele Statelor Unite, Joe Biden, nu încurajează un contraatac. Consiliul de securitate ONU s-a convocat la New York în această dimineață. Israelul a solicitat sancțiuni împotriva Iranului. În timp ce ambasadorul iranian a declarat că atacul cu drone a fost o reacție proporțională bombardării consulatului din Damasc, unde au murit doi generali iranieni. Reprezentantul Statelor Unite la ONU a avertizat Iranul să nu forțeze nota, să se abțină de la acțiuni contra Israelului, inclusiv sub steag fals. Reamintesc, Iranul a lansat un atac masiv cu drone și rachete în noaptea dintre sâmbătă și duminică. Israelul împreună cu partenerii americani și britanici au reușit să respingă asaltul, apărarea antiaeriană a doborât 99 la sută din dronele și rachetele iraniene. De ce Iranul și Israelul sunt dușmani, ne explică colega mea, Lucia Vieru.
Lucia Vieru, jurnalistă Moldova 1: Deși acum regimul teocratic de la Teheran nu recunoaște dreptul la existență a statului israelian, Iranul a fost probabil unica țară musulmană care a sprijinit Israelul la început, în 1948. Totul s-a schimbat odată cu Revoluția islamică din Iran. Monarhia prooccidentală a fost înlocuită cu un regim teocratic în 1979. De fapt, Iranul și-a dorit să exporte Revoluția în Orientul Mijlociu și a înțeles că principalul oponent ar fi Israelul, cu toate că ar mai exista unele aspecte interesante: iranienii sunt șiiți, iar majoritatea țărilor din regiune îmbrățișează ramura sunită a islamului. De exemplu, Arabia Saudită și Iranul concurează într-un fel pentru titulatura de lider în lumea musulmană.
În 2017, regimul iranian a instalat un panou-cronometru care numără secundele până la distrugerea Israelului. Totuși, ultimul atac a ridicat la alt nivel conflictul. Pentru că, până acum, Iranul nu a atacat Israelul decât sub steag fals prin structurile paramilitare pe care le controlează: Hamas din Gaza, rebelii houthi din Yemen și Hezbollah din Liban.
Radu Osipov: Rămânem „ÎN CONTEXT”. Grigore Guzun, expert în relații internaționale și securitate, este în platoul Moldova 1. Așadar, care este probabilitatea escaladării? Pe de o parte, Statele Unite și partenerii Israelului au dat de înțeles că nu încurajează un contraatac sau un atac direct. Pe de altă parte, se pare că Iranul dă înapoi, se limitează la acest atac aerian, care nu a demonstrat mai nimic.
Grigore Guzun: Acest atac din 13 aprilie, care s-a soldat cu lansarea a circa 300 de drone și rachete de către Iran asupra Israelului, de fapt, trebuie să menționăm că marchează cel mai mare, cel mai amplu atac cu drone din istorie și, de fapt, primul atac al Iranului de pe teritoriul său asupra Israelului în cei circa 40 de ani de conflict.
Din fericire, Israelul împreună cu aliații săi au reușit să doboare circa 99% din rachetele și dronele lansate. Motivul se spune că este atacul asupra Ambasadei Iranului din Siria. Deși, în realitate, a fost afectată doar o anexă în care se aflau acești doi generali și nu a fost afectat sediul ambasadei. Oficialii israelieni la început, dacă ne aducem aminte, au declarat că vor reveni cu un răspuns. Dar vedem că militarii israelieni nu au luat încă o decizie privind un potențial atac, probabil, ținându-se cont de părerea SUA și de îndrumările secretarului general al ONU, care a declarat că ambele state trebuie să se abțină.
De asemenea, am văzut răspunsul oficialilor de la Teheran de la ONU, care au spus că acest caz poate fi închis, ceea ce indică faptul că Iranul nu își dorește o escaladare a conflictului. Personal cred că nu vom vedea o intensificare în viitorul apropiat. Vom asista în continuare la atacurile proxy din partea grupărilor susținute de Iran, precum Hezbollah în Liban, de exemplu. Dar forțele militare israeliene sunt gata să facă față oricărui atac. Dacă vorbim de capacitatea militară a celor două state, trebuie să menționăm că capacitatea Israelului este mult superioară celei a Iranului.
Radu Osipov: Dar acest atac iranian a generat dezbateri. În același timp, dezbateri de politică internă în Statele Unite, în contextul alegerilor prezidențiale. De exemplu, Trump a declarat că acest lucru nu s-ar fi întâmplat dacă el ar fi fost președinte. Bineînțeles, Joe Biden la fel a reacționat imediat și încearcă să prevină un război mai mare. Cum credeți că va influența acest atac din weekend republicanii din Congres în situația în care există acel pachet de război pentru Ucraina și Israel, care încă nu are votul republicanilor?
Grigore Guzun: Totuși, liderul majorității din Senatul american a declarat că președintele Joe Biden a ajuns la un consens cu liderii din Congresul american referitor la acest ajutor militar, însă nu a oferit încă detalii. Probabil, săptămâna asta vom asista la votarea în Congres a acestui pachet militar. Trebuie totuși să menționăm că atât republicanii, cât și democrații înțeleg cât este de important la moment acest ajutor militar pentru ambele state, în special Ucraina. În octombrie anul trecut, președintele Biden a declarat că ajutorul militar pentru Ucraina va fi în valoare de 60 de miliarde de dolari. Rămâne să vedem săptămâna aceasta cât se va aproba. De asemenea, este un moment critic pentru Ucraina, pentru că stocurile de rachete pentru sistemele antiaeriene Patriot s-au epuizat, iar reînnoirea lor acum este foarte necesară.
Radu Osipov: Cum vi s-a părut reacția Rusiei sau mai degrabă dacă a existat o implicare a Rusiei? Pentru că Kremlinului i-ar fi fost convenabil acest atac iranian împotriva Israelului, mai ales că atrage atenția comunității internaționale în altă parte, în altă zonă de conflict, și parcă toată lumea ar uita de Ucraina?
Grigore Guzun: Pe de o parte, mutarea atenției asupra conflictului din Orient ar putea aduce unele avantaje Federației Ruse. Pentru că, dacă vă aduceți aminte, în octombrie anul trecut, când Hamasul a atacat Israelul, toată atenția a fost îndreptată spre ceea ce se întâmplă în Israel și Gaza.
Pe de altă parte, totuși, să nu uităm că Iranul este un partener pentru Rusia în cadrul războiului din Ucraina, oferindu-i acest echipament militar. Mă refer la dronele Shahed cu care Rusia omoară zilnic sute de oameni în Ucraina.
O eventuală escaladare a conflictului ar putea pune Iranul în poziția în care să nu mai livreze Rusiei acest echipament. Am în vedere aceste drone Shahed și în așa fel Rusia ar putea avea o problemă cu munițiile militare și să piardă Iranul ca partener în acest conflict. De asta și a venit reacția Rusiei în care încurajează părțile să se abțină. Dar să nu uităm ce spune o vorbă din popor: când semeni vânt, culegi război.
