Curtea Constituțională a dat aviz pozitiv pentru revizuirea Constituției prin referendum
Curtea Constituțională a dat undă verde pentru organizarea referendumului republican constituțional privind integrarea europeană a R. Moldova la UE. Magistrații CCM au avizat proiectul de lege, elaborat de deputații PAS. Plebiscitul urmează să aibă loc pe 20 octombrie. Întrebarea la care vor răspunde moldovenii este: „Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. La fel, Constituția urmează să fie completată cu un nou titlu: „Integrarea în Uniunea Europeană”.
Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, a declarat marți, 16 aprilie, că inițiativa de revizuire a Constituției Republicii Moldova prin referendum, semnată de 46 de deputați din Parlament, este prezentată de subiectul autorizat și în acest sens este conformă cu prevederile din Constituție și corespunde limitelor temporale de revizuire stabilite de legislație.
De asemenea, inițiativa de revizuire a Constituției Republicii Moldova prin referendum nu depășește limitele materiale de revizuire a Constituției stabilite de Constituție și poate fi prezentată Parlamentului spre examinare.
„Acest aviz este definitiv, nu poate fi supus niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova”, a conchis Domnica Manole.
Referendumul constituțional privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană a fost inițiat de președinta țării, Maia Sandu, și se va desfășura în ziua alegerilor prezidențiale. Scopul acestuia și al modificării Constituției este declararea aspirațiilor de integrare europeană, stabilirea direcției de orientare spre spațiul valoric european, precum și stabilirea integrării europene drept obiectiv strategic pentru R. Moldova.
„Referendumul privind dezideratul european va transforma aderarea Republicii Moldova într-un parcurs ireversibil, consemnat în Legea Supremă și asumat de toată clasa politică”, a declarat președinta Maia Sandu în cadrul emisiunii „Bună Seara” de la Moldova 1.
Speakerul Igor Grosu și vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, au spus că referendumul inițiat de guvernare este unul constituțional, iar votul cetățenilor va fi stipulat în Legea Supremă automat, fără să treacă printr-un vot suplimentar în forul legislativ.
Modificarea legislativă a stârnit numeroase critici din partea opoziției. Blocul Comuniștilor și Socialiștilor au contestat această decizie, iar pe 22 martie 2024, Curtea Constituțională a răspuns că referendumul poate avea loc concomitent cu un scrutin. Între timp, opoziția pro-rusă a anunțat că își va îndemna susținătorii să boicoteze referendumul.
Sunteți pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”
Aceasta ar urma să fie întrebarea adresată la Referendumul de revizuire a Constituției. Ex-președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, susține că textul întrebării propus spre aprobare Curții Constituționale este explicit și pe înțelesul cetățenilor.
„Întrebarea este formulată extrem de explicit, este cât se poate de accesibilă pentru alegători, al doilea aspect ține de aspectul propriu-zis care detaliază: adică în preambul este inclusă o prevedere care reconfirmă apartenența Republicii Moldova la spațiul valoric european, al doilea element ține de adăugarea unui titlu aparte în constituție, care vine să pună bazele integrării propriu-zise instituționale cu UE, or aceasta este o primă etapă pe care noi o parcurgem pe partea ce ține de reglementarea parcursului nostru european. După aderare, bineînțeles, vor fi necesare și alte modificări la Constituție”.
Ce este un referendum și cum poate fi modificată Constituția?
Referendumul este votul poporului privind cele mai importante probleme ale vieții statului și ale societății și se efectuează prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Actele adoptate prin referendum republican au putere juridică după confirmarea rezultatelor referendumului de către Curtea Constituțională și sunt executorii pe întreg teritoriul Republicii Moldova, potrivit Codului electoral.
În Republica Moldova, sunt mai multe tipuri de referendum. În funcție de natura juridică a problemelor supuse, scrutinele republicane pot fi constituționale, legislative, privind demiterea Președintelui Republicii Moldova și consultative.
Este de menționat că, în toamna acestui an, în Republica Moldova se va desfășura un referendum constituțional, iar pentru validarea acestuia la vot trebuie să participe cel puțin o treime din alegătorii înscriși în registrul electoral, iar ca rezultatul să fie valid, minim jumătate din cei prezenți la vot trebuie să-și expună opțiunea.
„Președinția va fi inițiatorul, președinta, potrivit Constituției, are dreptul de a iniția referendumul. Referendumul va fi condiționat de un aviz pozitiv al Curții Constituționale care va trebui să examineze acest proiect propus și publicului, iar pentru a trece referendumul, trebuie să acumuleze nu mai puțin din 33 de procente din numărul de votanți, o cifră destul de impresionantă care va arăta confirmarea susținerii integrării europene de către tot poporul Republicii Moldova”, a subliniat expertul Whatchdog, Andrei Curăraru.
Organizarea unui referendum constituțional comportă și anumite riscuri, consideră Iulian Groza, director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene.
„Riscurile țin în mare parte de contextul în care ne aflăm noi astăzi. Știm foarte bine că spațiul nostru informațional este puternic intoxicat de acțiuni de dezinformare. Am văzut că acțiunile de război hibrid (...) comportă un risc foarte mare în sens că acest exercițiu dacă se va desfășura va fi ținta unor acțiuni crescânde. Noi, pe de o parte, și acțiunile statului, pe de altă parte, să se asigure că spațiul nostru informațional este cât se poate de imunizat”.
Pe de altă parte, deputatul și vicepreședintele Comisiei juridice, numiri și imunități, Vasile Grădinaru, susține că nu există premise în defavoarea integrării europene.
„Întreaga societate susține integrarea europeană. Noi am pornit de la dezideratul că societatea ne solicită acest lucru, pentru că societatea simte că este europeană, că noi suntem europeni de fapt, doar că nu avem lucrul acesta înregistrat în acte. Noi, ca deputați, ca societate, trebuie să ne unim toți în jurul acestui deziderat, indiferent de culoare politică, să conștientizăm, și să facem modificările legislative. Mizez pe înțelepciunea întregii societăți și pe unitatea din societate de a face această modificare în constituție și sunt sigur că împreună vom reuși”.
Analistul politic Igor Boțan susține că „succesul sau eșecul acestui referendum depinde de guvernare”.
„Dacă va exista o campanie serioasă, bine pusă la punct, cu argumente foarte serioase, cu dezbateri și așa mai departe, sigur că acest referendum ar trebui să fie agreat de către cetățeni, pentru că sondajele de opinie ne arată că de la 55% până la 60% din cetățenii care sunt în țară sunt în favoarea integrării europene. Totodată, aproximativ 85% până la 90% din cetățenii aflați peste hotare la fel susțin ideea aderării la UE. Asta ar însemna că un astfel de referendum ar trebui să treacă cu succes. Ar trebui să fie în regulă cu votul a două treimi, trei pătrimi din votanți”, a spus el, citat de ZDG.
În prezent, sunt cel puțin două partide politice care au chemat la boicot, deocamdată al ideii, dar cu mesajul foarte clar că, în eventualitatea desfășurării acestui referendum, vor chema cetățenii să nu participe.
Fiind întrebat despre poziția UE la un eventual eșec în ziua referendumului, Jānis Mažeiks a spus că dacă rezultatul va fi negativ, atunci UE va respecta voința poporului și vor continua să coopereze cu autoritățile de la Chișinău.
„Dacă răspunsul va fi pozitiv, acest efort va fi continuat și de guvernele care vor urma. Iar dacă rezultatul va fi negativ? Desigur, noi vom respecta dorința, voința poporului și vom continua să cooperăm, colaborăm în continuare cu Guvernul, în ce măsură va fi pregătit Guvernul să continue această colaborare. Dar desigur, ar fi o dezamăgire mare pentru noi rezultatul negativ, deoarece aici, în Republica Moldova, au fost prezenți atâția lideri europeni, atât de mult încurajați de aspirațiile cetățenilor și ale conducerii Republicii Moldova, de a schimba țara spre bine”, a spus oficialul.
Proiectul de modificare a Constituției va intra în vigoare în ziua în care în Monitorul Oficial va fi publicată Hotărârea Curții Constituționale privind confirmarea rezultatelor referendumului.
Cum s-a ajuns la organizarea unui referendum constituțional?
Pe 24 decembrie 2023, ziua în care președinta Maia Sandu a împlinit trei ani de mandat, a publicat un mesaj video în care și-a anunțat intenția de a participa din nou la alegerile prezidențiale din acest an și a cerut Parlamentului organizarea unui referendum privind integrarea țării în Uniunea Europeană.
După acest anunț, în societate, inclusiv în rândul clasei politice de la Chișinău, a apărut un șir de întrebări și au fost lansate diverse speculații. Discuțiile s-au amplificat în momentul în care pe 28 decembrie 2024 Parlamentul a aprobat modificările necesare la Codul electoral, care permit ca un referendum republican să fie organizat în aceeași zi cu alegerile parlamentare, prezidențiale sau locale generale.
În timp ce deputații din opoziție au spus că desfășurarea referendumului național privind aderarea la Uniunea Europeană în aceeași zi cu alegerile prezidențiale va crea confuzie în rândul cetățenilor și că este o sfidare a normelor legale, unii experți susțin că este o practică implementată în mai multe state.
„Nu este o problemă în general organizarea a două scrutine de tipul acesta în paralel. Avem experiența unor state precum Germania, Elveția, Brazilia, SUA, Marea Britanie, care permit astfel de scrutine să aibă loc în paralel, iar în cazul Elveției, care face des astfel de exerciții, este recomandat să fie puse mai multe scrutine pentru a economisi bani. Totodată, înțelegem că cei care sunt împotrivă obiectează la termenul în care a fost operată modificarea”, a precizat expertul Watchdog, Andrei Curăraru.
Și Curtea Constituțională a confirmat, în urma unei sesizări depuse de BCS, că referendumul cu privire la aderarea la UE poate fi organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.
Un alt argument care a stat la baza organizării referendumului privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană este asigurarea unei prezențe mai mari la vot, a declarat anterior președinta Maia Sandu.
