Sfânta Lumină va ajunge în această seară la Chișinău
Pentru al 22-lea an consecutiv, Sfânta Lumină va ajunge în Republica Moldova, la Chișinău, în jurul orei 20:00. Delegația Mitropoliei Moldovei va merge în scuarul Catedralei Mitropolitane, unde va fi așteptată de preoți și enoriași care vor lua Sfânta Lumină și o vor duce în bisericile din țară. Reprezentanții Mitropoliei Basarabiei se vor îndrepta spre Paraclisul Mitropolitan „Sf. Ioan Teologul”, unde vor împărți Sfânta Lumină preoților din fiecare protopopiat și parohie a Mitropoliei Basarabiei, enoriașilor și oficialilor prezenți la procesiune.
Și în acest an Focul Haric va fi adus separat de la Ierusalim de Mitropolia Moldovei și de Mitropolia Basarabiei. În premieră însă Patriarhia Română a decis că aducă Lumina Sfântă la Chișinău cu avionul, iar aceasta va fi întâmpinată într-o procesiune solemnă la Aeroportul Internațional Chișinău. Se întâmplă în contextul disensiunilor dintre cele două Mitropolii și al plecării masive a preoților de la Mitropolia Moldovei, subordonată Patriarhiei Ruse, către cea subordonată Patriarhiei Române.
Semnificația Sfintei Lumini
Sfânta Lumină, considerată de creștinii ortodocși a fi minunea care se petrece, în fiecare an, la Biserica Sfântului Mormânt, din Ierusalim, în Sâmbăta Mare, înainte de Paște.
În fiecare an, în Sâmbăta Mare, la Ierusalim, patriarhul grec, urmat de patriarhul armean și de episcopul Bisericii Copte, împreună cu clerul, merg de trei ori în jurul Sfântului Mormânt, intonând imnuri religioase, după care se citește rugăciunea „Pogorârii Sfintei Lumini”. După această procesiune, patriarhul intră singur în Sfântul Mormânt. În acest timp, adunarea cântă „Doamne, miluiește” până când Sfânta Lumină, o lumină albastră, care iese din Mormânt, coboară și aprinde candela „cea neadormită”, de la care patriarhul aprinde 33 de lumânări legate laolaltă, împărțind apoi Lumina Sfântă celor din biserică.
Potrivit crestinortodox.ro, această lumânare este simbolul Învierii, al biruinței vietii asupra morții și a luminii lui Hristos asupra întunericului păcatului.
De-a lungul timpului, aprinderea Sfintei Lumini a dat naștere mai multor speculații. În timp ce pentru unii credincioși, lumina sfântă este un miracol, alții consideră că nu este decât o reacție chimică.
Sâmbăta mare: tradiții și obiceiuri
Sâmbăta Mare este ultima zi din Săptămâna Patimilor și cea mai importantă pentru creștini, pentru că încununează toată perioada de post, rugăciune și pregătire spirituală care precede sărbătoarea Învierii Domnului. Potrivit tradiției, aceasta este ultima zi în care credincioșii mai pot să se pregătească pentru Paște. Prin urmare, în cazul în care nu s-a făcut acest lucru deja, în Sâmbăta Mare se sacrifică mielul, sunt pregătite cele mai multe mâncăruri pentru sărbătoare, în special cele tradiționale și se încheie curățenia generală.
Această zi este marcată de superstiții și obiceiuri, dintre care unele se mai păstrează chiar și în ziua de astăzi. Sâmbătă seara, înainte de slujba de Înviere, în special la țară, gospodinele pregătesc coșul cu bucate, ce urmează să fie dus la biserică, pentru a fi sfințite de preot.
Se spune că în această zi, vasele trebuie puse în cuptor doar cu mâna dreaptă, iar numărul tăvilor în care se face cozonacul sau pasca trebuie să fie cu soț, altfel pot apărea necazuri în anul care urmează.
În Sâmbăta Mare nu se fac nunți, botezuri și alte evenimente.
Fiind o zi atât de mare pentru credincioși, nu se spală rufe, nu se coase și nu se tricotează.
Sâmbăta Mare simbolizează trecerea de la moarte la viață, de la păcat la mântuire. Este ziua în care durerile încep să se transforme în bucurie.
