Interviu ÎN CONTEXT// Nicolae Negru: „Dacă pentru Rusia devenim ”stat nazist”, mâine-poimâine vom fi atacați cu rachete”
Rusia reia retorica sa față de Ucraina că trebuie denazificată, iar acum ne etichetează ca stat nazist și pe noi pentru că zicem că vorbim limba română și riscăm să fim ținta atacurilor. Amenințările din Est sunt reale și ar fi o greșeală să nu ne pregătim să ne apărăm, susține editorialistul „Ziarului Național”, Nicolae Negru. Publicistul afirmă că politica Uniunii Europene se bazează pe colaborarea cu țările care au forțe militare și ridică la alt nivel parteneriatul în apărare și securitate, iar Republica Moldova nu își încalcă neutralitatea prin măsuri de consolidare a apărării, cum ar fi antrenarea armatei.
Moldova 1: Continuăm ÎN CONTEXT. Premierul slovac, Robert Fico, a fost rănit în timpul unei întruniri publice în orașul Handlova, situat la 150 km de capitala Bratislava. Oficialul au fost împușcat de cinci ori, iar suspectul, în vârstă de 71 de ani, a fost reținut. Anterior, Robert Fico a avut mai multe mandate de șef al Cabinetului de miniștri, mai exact a fost premier timp de 10 ani și este liderul Partidului Social-Democrat SMER, care a câștigat alegerile toamna trecută. Principalul mesaj de campanie a fost încetarea sprijinului financiar pentru Ucraina. Iată de ce este considerat populist și prorus.
În platou este Nicolae Negru, editorialist la „Ziarul Național”. Vreau să discutăm despre acest incident. Deocamdată, nu e ceva oficial că ar exista o motivație politică în spatele acestui atac, scrie presa internațională că viața premierului Fico ar fi în pericol: a fost nimerit în stomac și în braț. Dar unii comentatori slovaci susțin că societatea din Slovacia era polarizată și nu e de mirare că s-a întâmplat acest incident. Bineînțeles, și premierul Dorin Recean a condamnat acest atac și a pus că nu este acceptată violența politică. Dar vreau să vă întreb dacă există într-adevăr pericolul ca Europa și această violență pe care am văzut-o la Est de noi, în Ucraina, să se generalizeze și dacă există pericolul polarizării: pentru că elitele ar putea spune una, iar masele populare ar putea spune altceva?
Nicolae Negru: Există, desigur, acest pericol al polarizării și trebuie să spunem că el nu se dezvoltă cu de la sine putere. Anumite forțe influențează această polarizare chiar și o finanțează. A scris, de exemplu, presa germană, că a descoperit anumite relații financiare dintre partidele radicale de dreapta, de exemplu, Alternativa pentru Germania și Rusia. Pe urmă, trebuie să luăm în vedere și acest aspect. Atunci când în vecinătate se împușcă, se bombardează, explodează și așa mai departe, acest spirit violent trece cu ușurință hotarele, așa că putem spune că există un efect al acestui război.
Până acum în Europa toate conflictele se rezolvau pe cale pașnică. De ce au și reacționat mulți prim-miniștri, reprezentanți ai statelor democratice în legătură cu acest atentat, fiindcă e ceva neeuropean. Dar, iată, acel ceva neeuropean, acest mod de rezolvare a problemelor prin violență, acest spirit rău începe să pătrundă și în Europa. Și se presupune acum, adică se fac anumite prognoze că aceste partide populiste câștigă teren. Avem campanie electorală pentru Parlamentul European, deci putem privi și în acest context electoral și pronosticul e că partidele populiste, radicale, extremiste ar putea să câștige teren în acest Parlament European.
Moldova 1: Rusia a demonstrat nu o singură dată că preferă să rezolve problemele prin violență. Dar nici cei care conduc Rusia nu dețin monopolul asupra violenței, pentru că statul ar trebui să dețină acest monopol asupra violenței și să îl aplice nu arbitrar. Dar să ne aducem aminte. A fost și episodul „weekendul Wagner” când am văzut statul rus foarte slăbit și nu controla în general cine și cum aplică violența și nu știu dacă chiar pe linia frontului controlează și verifică acest lucru. Au fost și unele episoade în Ucraina, la începutul războiului, când se părea că statul ucrainean e slăbit și era acest haos când oamenii își făceau justiție cu mâna lor, când îi legau de stâlpi pe cei care furau din magazine. Dar s-a epuizat acea situație. Când discutăm despre aceste lucruri, spuneați dumneavoastră, e destul de greu de înțeles, dar e sau nu violența o normalitate și de ce se ajunge în asemenea situație când unii oameni fără să-și dea seama, cu sau fără discernământ, aleg calea violenței?
Nicolae Negru: Atunci sunt cazuri singulare, dar sunt totuși cazuri, cum să zic, organizate, finanțate…
Moldova 1: Cel puțin despre cazul Fico, Milan Nič, comentator politic din Slovacia, spune că nu ar fi un caz izolat.
Nicolae Negru: Da, nu am auzit, de fapt, să împuște, dar au fost împușcături sau au fost atentate. Ne amintim cu mulți ani în urmă, de exemplu, în Suedia, în Italia și așa mai departe. Dar acele atentate erau legate cu activitatea clandestină a unor forțe radicale de stânga, de exemplu, în Italia. Dar nu fără anumiți stimulenți din afară, nu fără a exista în spatele lor anumite state care finanțau, care încurajau și care trăgeau anumite foloase geopolitice, ideologice și așa mai departe. Știm că a existat Cominternul, care era finanțat direct de Uniunea Sovietică și care folosea mijloace violente. Cei care erau considerați trădători pur și simplu erau lichidați. Ne amintim, de exemplu, de soarta lui Troțki: în Mexic a fost lichidat de un agent al KGB-ului. Acum aceste violențe care au reizbucnit sau care au căpătat o amploare, o intensitate foarte mare în Orientul Mijlociu. 7 octombrie, când Hamas a atacat Israelul, a luat ostatici, a ucis foarte mult.
Moldova 1: E foarte multă agresivitate psihică și de aceea, probabil, există această percepție că acum violența ar fi o normalitate.
Nicolae Negru: Nu, nu! Dar există și anumite interese. De exemplu, avem război în Ucraina. Cineva ar dori ca lumea să-și abată atenția de la Ucraina, să se uite în altă parte și organizează un focar de violență acolo unde crede el că este mai ușor de făcut acest lucru.
Moldova 1: Iată, Moscova spune că Republica Moldova ar putea deveni următoarea Ucraină și vedem că Uniunea Europeană ridică la alt nivel parteneriatul în apărare și securitate. Deși unii s-au întrebat dacă nu ar încălca cumva acest lucru neutralitatea din Constituție, iar ministrul Afacerilor Externe, Popșoi, a spus clar că nu e un tratat internațional, dar, pe de altă parte, Mecanismul pentru pace european e ceva nou. „Europa apărării” e doar o intenție, un slogan politic, probabil, al lui Emmanuel Macron, nu e vorba de o uniune militară.
Nicolae Negru: Europa nu are armata ei, asta trebuie să spunem. Există o politică comună de securitate și de apărare, dar ea constă în cooperarea diferitelor state care au forțe militare, cooperarea în instruiri, în furnizare de tehnică și așa mai departe. Lupta cu dezinformarea, pericolele cibernetice, lucrurile astea se fac. Dar a stabilit Curtea Constituțională din Republica Moldova la 2 mai 2017, a existat o interpelare a Partidului Liberal să interpreteze ce înseamnă neutralitate, adică dacă e valabilă neutralitatea în condițiile în care o parte a teritoriului Republicii Moldova este ocupată și se află trupe străine, deși Constituția interzice acest lucru prin același articol care proclamă neutralitatea. Și Curtea Constituțională spune că neutralitatea nu înseamnă că statul trebuie să se sinucidă, nu înseamnă o prostie de fapt. Conform Constituției, noi avem forțe militare care sunt obligate să asigure securitatea, integritatea teritorială, independența, dacă sunt amenințate aceste valori fundamentale ale unui stat.
Și cum poate o armată să-și exercite această datorie, desigur fiind aprovizionată cu armament, antrenându-și soldații. Și iată acest acord în cazul de față. Și, apropo, în anumite cazuri, un stat nu se poate apăra de sine stătător. Nici chiar Rusia, vedem că și Rusia apelează la ajutorul Coreii de Nord, la ajutorul Iranului, la ajutorul Chinei. În cazul de față, Ucraina nu se poate apăra de sine stătător, deși Ucraina era și ea un stat neutru în 2014, când a pierdut din cauza Rusiei Crimeea și Donbasul. Prin urmare, noi sau mai bine zis statul Republica Moldova chiar fiind neutru trebuie să-și asigure capacitatea de apărare, securitatea, poate să încheie anumite acorduri, să coopereze cu alte state. E totul în regulă.
Moldova 1: Așa ca să corectăm și noi teza lansată de Kremlin. Dacă ne referim la Transnistria 1992, Donbas 2014, atunci Ucraina e a doua Republică Moldova, și nu invers.
Nicolae Negru: Dar noi trebuie să ne pregătim. Cei care zic că aceste acțiuni - consolidarea apărării și a securității Republicii Moldova, ar încălca neutralitatea noastră, ei de fapt așteaptă să vină cineva aici cu tancurile să ne calce cum i-au călcat pe ucraineni la Bucea, Irpin, Hostomel și așa mai departe. Asta și-ar dori, dar pericolele care vin sunt reale, care vin din Est, sunt reale.
Iată, acum, dintr-odată, ni se spune că am fi un stat nazist, de aceea că zicem că vorbim limba română. Deci nu noi mergem pe calea Ucrainei, dar Rusia merge în acuzațiile ei, le repetă exact pe cele pe care le-a adresat Ucrainei, atunci când a zis că Ucraina e stat nazist și trebuie denazificat. Acum noi devenim „stat nazist” și mâine-poimâine vom fi bombardați și atacați cu rachete. Deci, în această situație ar fi într-adevăr o prostie să stăm și să așteptăm acest moment și să nu ne pregătim să ne apărăm.
