Sabina Fati: Avem nevoie de o Europă mare, puternică, care poate vorbi pe o singură voce
Avem nevoie de o Europă mare, puternică, care poate vorbi pe o singură voce, iar europenii își pot spune cuvântul în acest sens prin participarea la alegerile pentru Parlamentul European din iunie, a declarat jurnalista Deutsche Welle, Sabina Fati, într-un interviu cu jurnalista Moldova 1, Lucia Vieru.
Moldova 1: Mai e mai puțin de o lună până la europarlamentare. Vedem un interes sporit pentru acest scrutin și aș vrea să vă întreb, în acest context, de ce sunt importante alegerile europarlamentare din acest an și care ar putea fi impactul scrutinului asupra viitorului Uniunii Europene?
Sabina Fati: E foarte important acest scrutin din mai multe puncte de vedere. În primul rând, pentru că Europa se confruntă pentru, aș spune, a doua oară în istoria acestei construcții, cu un război în interiorul continentului. A fost, la începutul anilor ’90, războiul din Bosnia și Kosovo, și avem acum un război ceva mai complicat la granița cu Republica Moldova, la granița cu România, la granița cu Polonia, Ungaria, Slovacia, care este în Ucraina. Deci una dintre mizele acestor alegeri e un Parlament European majoritar, prodemocratic, proeuropean, în sensul filozofic al cuvântului, al părinților care au construit Uniunea Europeană. Și în al doilea rând, avem foarte legat de această primă miză, oprirea extremismului.
Moldova 1: În acest an va fi ales un număr mai mare de europarlamentari. Va avea acest număr o influență și o putere de negociere mai mare în luarea deciziilor la nivel european?
Sabina Fati: Numărul e neconsiderabil mai mare. Întotdeauna marja alegerilor în Parlamentul European e între 700-750, e minoră creșterea și nu cred că despre asta este vorba. Ceea ce ar fi necesar însă la nivel european ar fi o modificare structurală a felului în care funcționează. Pentru că Parlamentul European, așa cum știm, din păcate, nu are prerogative definitive în decizii. Comisia Europeană e cea care are pâinea și cuțitul în mâinile ei. Parlamentul, sigur, e foarte important. Dezbate marile subiecte pe care le avem în momentul acesta pe masă, le dezbate, le disecă, le pune.
Dar, din păcate, așa cum funcționează acum Uniunea Europeană, are două mari probleme. Unu, e că e foarte dependentă de voturile statelor și un stat ca Ungaria sau ca Polonia, s-a întâmplat asta în ultimii 10 ani, au putut să pună veto anumitor decizii ale Uniunii Europene. Acum, de pildă, Ungaria se opune major ajutorului pe care Europa îl poate da Ucrainei. Dar am avut în trecut și alte opoziții, în special dinspre statele membre ale așa-numitului grup de la Vișegrad, statele central-europene: Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia, care au știut să negocieze foarte puternic, să-și negocieze propriile interese foarte puternic. Deci, avem această problemă a vetoului unei țări mici împotriva blocului comunitar. Această posibilitate de a-ți impune veto și aici e o discuție dacă trebuie păstrat sau nu trebuie păstrat. Avem problema legitimității instituțiilor pentru că Parlamentul, care e cea mai mare și care consumă cei mai mulți bani europeni, e o construcție care nu poate lua decizii. Și, deci, funcționează ciudat.
Și avem această problemă a faptului că statele nu vor să delege Uniunii Europene, cel puțin în această structură, o parte din prerogative. E vorba de prerogativele legate de apărare și de politica externă. Altfel spus, Uniunea Europeană nu este o federație, așa cum au gândit-o părinții europeni, ci este o construcție de state. Or în momentul acesta în care discutăm noi, în care geopolitica își schimbă formele în mod neașteptat, în care Rusia și China au devenit o alianță puternică, în momentul acesta, Uniunea Europeană, dacă nu știe să joace ca un stat federal, nu ca o uniune de state, ar putea să aibă surprize pe care Europa le-a mai avut la al Doilea Război Mondial, la Primul Război Mondial.
Moldova 1: Știm bine că alegerile europarlamentare sunt o oportunitate bună pentru românii de pe ambele maluri ale Prutului să-și facă auzită vocea. De ce este important ca cetățenii români, atât de acolo, cât și de aici, cetățenii moldoveni care au și cetățenia română, să participe la scrutinul pentru Parlamentul European?
Sabina Fati: În mod normal, e bine să participăm la toate alegerile, pentru că avem exemplul acesta adeseori mitizat din perioada lui Hitler. Cum Hitler a ajuns la putere și ce s-a întâmplat? Pentru că unii nu au mers să voteze sau alții au votat greșit. Avem în minte această formulă democratică prin care un dictator a ajuns la putere într-un stat care funcționa după reguli democratice. Sigur, nu intrăm acum în discuția fondului economic și așa mai departe. Deci, de aici plecând, eu cred că fiecare trebuie să voteze pentru că are în minte ceva, pentru că are în minte că țara lui, de pildă, trebuie să fie apărată într-un anumit fel, că obiectivele țării sunt bune sau nu sunt bune.
Și avem în față o plajă de partide. România are o plajă de partide. Avem o mare alianță stânga-dreapta, PSD-PNL, cu obiective cam neclare. Avem o mare alianță de dreapta USR, în jurul USR-ului în care s-au strâns Partidul Mișcarea Populară și Forța Dreptei. Și avem partidul extremist AUR. Deci, putem să alegem din această plajă ce ne convine. Unde vrem noi să meargă Europa, în ce parte vrem noi să meargă Europa? Vrem să continuăm pe partea conservatoare, votăm PSD-PNL, vrem să mergem pe o parte mai progresistă și atunci mergem spre USR sau votăm împotriva Curentului european, împotriva euroatlantismului și atunci mergem pe mâna Alianței pentru Unitatea Românilor cu această prescurtare AUR.
În România, așa cum arată acum sondajele de opinie, pe primul loc se află această alianță mamut, PSD-PNL, urmată de USR și urmată după aceea de AUR. Noi mai avem în România, după cum știți, probabil, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, care în general reușește să obțină suficiente voturi încât să ajungă în fiecare din instituțiile pentru care candidează.
Moldova 1: Dar cum vedeți, în general, structura viitorului Parlament European?
Sabina Fati: Mulți spun că e la limită pentru că s-au aliat în partea extremistă a acestui Parlament nu doar extremiștii per se, cum e AUR sau cum e AFD-ul în Germania sau partidul lui Le Pen, ci au început să se alieze aici și partide conservatoare de tip tradițional, cum e FIDESZ-ul lui Viktor Orban sau cum e partidul fraților Kaczynski din Polonia, care au stat la putere 10 ani și ceea ce a rămas în urma lor știm: o justiție distrusă și interzicerea avortului, ca însemne ale acestora. Deci, avem o parte așa-zis conservatoare, suveranistă, cum se numește, și avem partidele tradiționale gen PSD-PNL, deci conservatorii și socialiștii, care au guvernat de fapt Europa în ultimii 15 ani. Deci o alianță stânga-dreapta bazată pe reguli democratice. Și avem în mijloc aceste partide progresiste, liberal-progresiste, cum e partidul președintelui francez Macron, cum este USR-ul în România, cum este partidul Maiei Sandu, aș zice, în Republica Moldova.
Acestea sunt marile mișcări. Europa Occidentală mai are și partide verzi, ecologice, dar în România această mișcare deocamdată e foarte anemică și timidă și n-a reușit până acum să ajungă în Parlament. Avem deci aceste trei blocuri mari în care așteptăm să se alieze democrații contra suveraniștilor. Cine sunt suveraniștii? Suveraniștii sunt aceia care militează pentru națiune, pentru o națiune puternică, împotriva curentelor europene, împotriva delegării către Bruxelles a anumitor prerogative naționale. Pe scurt, o întoarcere în secolul al XIX-lea, în care fiecare e pentru el, dar într-un context atât de grav în care ne aflăm acum această întoarcere la noi prin noi înșine și fiecare pentru el, fiecare țară să se gândească doar la propriul interes și să nu vedem că avem nevoie de o Europă mare, puternică, care poate vorbi pe o singură voce, care poate acționa cu o singură armă, care va avea un singur braț armat, nu 27 de brațe armate, ar fi o eroare.
