Noua lege a cetățeniei române: proces digitalizat, condiții mai stricte și costuri mai mari pentru solicitanți
Noua Lege a cetățeniei române, care a intrat în vigoare la începutul lunii martie, aduce schimbări semnificative în procesul de obținere sau redobândire a cetățeniei. Termenul de examinare a dosarelor a fost prelungit, condițiile s-au înăsprit, iar costurile pentru solicitanți vor fi mai mari. Cu toate acestea, noile modificări au și aspecte pozitive.
Iată cele mai importante schimbări:
Introducerea cardului de cetățenie: Una dintre cele mai vizibile schimbări este înlocuirea certificatului clasic de cetățenie cu un card digitalizat. Respectiv, fiecare solicitant va primi acces la un cont online securizat, de unde va putea urmări stadiul dosarului, eventualele completări necesare și notificările primite. Experții susțin că, astfel, se reduce birocrația și se elimină nevoia corespondenței poștale.
Termenul de examinare al dosarului – extins: O altă modificare vizează și termenul de examinare a dosarului. Dacă anterior Comisia Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC) avea la dispoziție cinci luni pentru a lua o decizie, acum termenul a fost extins la doi ani, susține Ion Guștiuc, directorul unei companii juridice de obținere a cetățeniei românești. În această perioadă, Comisia va verifica cazierul judiciar, actele de stare civilă, autenticitatea documentelor, existența unor interdicții sau fapte de deportare. După această analiză, ANC poate aproba sau respinge cererea.
Termen-limită pentru valabilitatea actelor: Noua lege mai prevede că toate actele anexate dosarului trebuie să fie emise cu cel mult doi ani înainte de depunere. Documentele mai vechi, chiar dacă sunt legalizate și apostilate, nu vor mai fi acceptate. Astfel, solicitantul va trebui să obțină duplicate recente și să le apostileze din nou, ceea ce înseamnă cheltuieli suplimentare, explică Guștiuc: „Nu mai poți împrumuta de la rude acte de stare civilă mai vechi de doi ani. Se introduce condiția ca actele care sunt anexate, legalizate și apostilate la dosar să nu fie emise cu cel mult doi ani înainte de depunere”.
Ce se întâmplă cu actele distruse sau dispărute: Potrivit noilor modificări legislative, documentele și extrasele vechi de stare civilă distruse, dispărute în războaie trebuie reconstituite prin instanță de judecată. Experții susțin că procedura va fi una „complexă și costisitoare”.
Cunoașterea limbii române – obligatorie: Un alt criteriu nou impus este obligativitatea cunoașterii limbii române. Solicitantul trebuie să prezinte documente oficiale care să ateste acest lucru, cum ar fi: diplomă de bacalaureat, diplomă universitară sau certificat emis de o instituție acreditată din România.
Jurământul pentru cetățenie, doar în română și filmat: Depunerea jurământului de cetățenie va avea loc exclusiv în limba română. Noile reguli impun, pe lângă prezentarea actelor care atestă cunoașterea limbii, și monitorizarea procesului prin filmare, pentru a preveni fraudele și acordarea cetățeniei persoanelor care nu cunosc limba română.
Prezența fizică a solicitanților, obligatorie în anumite cazuri: Odată cu noile modificări, Comisia ANC poate să solicite, în anumite cazuri, prezența fizică a solicitantului pentru clarificări. Anterior, de exemplu, solicitantul putea fi reprezentat de un avocat, mai explică Guștiuc: „Au introdus o procedura de a-l cita pe cetățeanul pe care îl doresc ei. Trebuie să se prezinte într-un termen stabilit la interviu fizic, astfel cetățeanul va fi obligat, dacă va vrea ca dosarul să nu fie respins, să găsească timp să se prezinte în fața Comisiei”.
Modificările adoptate aduc, însă, și noutăți bune. De exemplu, perioada de ședere necesară în România va fi redusă, în cazul unor categorii de persoane, de la 8 ani la 3 ani. De asemenea, persoanele care au obținut statutul de refugiat pot beneficia de aceeași reducere, dacă au demonstrat realizări remarcabile în educație, carieră sau implicare civică.
A fost eliminată, însă, opțiunea de acordare a cetățeniei pe bază de investiții mari.
Una dintre cele mai importante modificări vizează redobândirea cetățeniei: dacă până acum acest drept era rezervat doar descendenților direcți ai cetățenilor români, noua lege extinde accesul până la gradul III de rudenie.
Totodată, una dintre prevederi este dedicată diasporei. Cetățenia română se poate acorda persoanelor care, timp de cel puțin trei ani, au contribuit în mod activ și constant la promovarea culturii, limbii și valorilor românești peste hotare.
