Bugetul municipiului Chișinău pentru 2024, supus consultărilor publice. Ce spun experții
La aproape jumătate de an de când capitala este gestionată în baza unui buget provizoriu, municipalitatea a început consultările publice pe marginea bugetului pentru anul 2024. Veniturile și cheltuielile cresc în acest an cu peste 11 la sută. La capitolul venituri, acestea se majorează din contul taxelor locale, chiriilor și amenzilor, dar și al impozitului pe venit al persoanelor fizice. Cheltuielile cresc în mare parte din contul investițiilor în educație, dar și în sfera economică, comerț și turism. Potrivit documentului, deficitul bugetar este de 644 de milioane de lei.
La runda de consultări au participat membrii Consiliului consultativ economic al Primăriei, experți și reprezentanți ai asociațiilor din domeniu. Consultările se vor desfășura până la sfârșitul acestei săptămâni. Anul acesta, Primăria își propune să încaseze peste 7,56 miliarde de lei, dar să cheltuie 8,2 miliarde de lei. Soldul bugetar depășește 644 de milioane de lei.
Veniturile vor crește din contul prestărilor de servicii și din taxe locale, în speță cele pentru unitățile comerciale. Cheltuielile se majorează din contul investițiilor în educație și în sfera economică.
„Cea mai mare pondere a cheltuielilor revine învățământului și este vorba de 3 milioane sau 47,82%, servicii în domeniul economiei, de aici fac parte activitățile Direcției economie și turism, Direcției mobilitate urbană, Direcției arhitectură și planificăm să aprobăm două miliarde 269,7 milioane lei”, a explicat șefa Direcției finanțe, Olesea Pșenițchi.
La capitolul educație, reprezentanții societății civile au reproșat lipsa de transparență la distribuirea cheltuielilor pentru reparația școlilor din capitală. Autoritățile însă precizează că fiecare instituție își stabilește volumul investițiilor din contul transferurilor de la bugetul de stat.
„Unde în documentul de buget găsim cum se utilizează baniI pentru reparațiile instituțiilor de învățământ? Anterior, în 2023, aceste informații erau separat în anexe, învățământ preșcolar, învățământ primar, liceal și extrașcolar. Acum, de anul trecut, aceste anexe au dispărut”, a spus directoarea Asociației „Părinți Solidari”, Ala Revenco.
„Fiecare instituție care are bani de la bugetul de stat trebuie să-și asigure nu doar pentru salarii și servicii comunale, dar și bani pentru investiții, iar instituțiile mari pe care municipalitatea fie le extinde sau repară capital, acolo sunt alocați bani suplimentar din bugetul municipal”, a explicat viceprimarul municipiului Chișinău, Olga Ursu.
A generat întrebări și intenția autorităților de a subvenționa transportul public cu aproape un miliard de lei, în contextul triplării prețului la călătorie.
„Am văzut acele cifre pe care le-ați arătat, de exemplu, cheltuielile pentru întreținerea parcului de troleibuze, autobuze, 400 și ceva de milioane, 350 pentru autobuze, sunt destul de consistente, dar nu demult, un an în urmă sau mai mult, am avut creștere de trei ori a prețurilor la transport”, a menționat doctorul în economie Aureliu Mărgineanu.
Participanții la consultări au avut întrebări către municipalitate și referitor la tergiversarea aprobării bugetului pentru acest an.
„Autoritățile publice locale trebuie, în cazul dat Primăria municipiului Chișinău, trebuia să prezinte Consiliului municipal Chișinău proiectul bugetului până pe data de 20 noiembrie și respectiv CMC trebuia să adopte bugetul până pe 10 decembrie. Care este cauza acestei întârzieri, practic mai mult de jumătate de an?”, se întreabă profesorul universitar Andrei Petrola.
„Din păcate, în acest an nici bugetul de stat nu a fost aprobat în termenele stabilite în așa fel ca să fie transmiși acei indicatori în baza cărora urmau și autoritățile să-și elaboreze propriul buget”, a replicat Olga Ursu.
Iar expertul economic Veaceslav Ioniță consideră că proiectul de buget este unul ordinar, bazat în special pe împrumuturi interne. Acesta spune că Primăria ar putea crește veniturile din contul majorării taxelor, dar și a impozitelor.
„La o inflație de 30%, ei au majorat taxele cu 6 la sută, cam greu. La impozitul pe venituri imobiliare, Chișinăul nu vrea să atingă populația și păstrează cea mai mică cotă. Deci de la 0,05% până la 3%. Chișinăul ar putea mări cota de șase ori și înțelegem că nu vor să atingă oamenii”, susține expertul economic Veaceslav Ioniță.
Potrivit legislației, bugetul primăriei pentru acest an urma să fie examinat și aprobat de Consiliul municipal, la propunerea executivului primăriei, încă la finele anului trecut. Consilierii s-au convocat de mai multe ori pentru a vota proiectul, însă la aproape jumătate de an Chișinăul nu are un buget. Acesta se aprobă cu voturile a cel puțin 26 din cei 51 de consilieri municipali.
