INTERVIU // Constantin Cojocaru: Un edil nu trebuie să paraziteze pe banul public, ci să atragă investiții pentru localitate
Pentru modernizarea infrastructurii locale din Republica Moldova pot fi accesate fonduri de dezvoltare locală precum „Satul European” sau prin reprezentanțele Agenției de Dezvoltare Regională, precum și prin alte fonduri europene, susține primarul municipiului Edineț, Constantin Cojocaru, vicepreședinte al CALM. Într-un interviu pentru Moldova 1, funcționarul a mai declarat că „un edil nu trebuie să paraziteze pe banul public, ci să vină și cu aportul său și cu atragere de investiții”.
Moldova 1: Subiectul modernizării infrastructurii locale îl discutăm cu primarul unui alt municipiu - Edineț, Constantin Cojocaru, care este și vicepreședintele Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM). Am văzut ce prevede Programul național prin care Guvernul vrea să accelereze dezvoltarea municipiului Bălți. Au mai fost și anterior programe similare de dezvoltare, modernizare, a infrastructurii din alte localități. Problema este că multe din intențiile ambițioase nu întotdeauna ajung să fie implementate. Care ar fi, în opinia dumneavoastră, cauzele?
Constantin Cojocaru: În primul rând, este foarte important să conștientizăm că nu este corectă politica unde se încearcă doar dezvoltarea unui sau altui oraș pe principiul Guvern - administrația publică locală. Consider că politica trebuie să fie pe verticală și pe orizontală aceeași pentru toate tipurile de municipii, de orașe, de comunități din Republica Moldova. Mi se pare că politica statului pe orașe poli de creștere, care este actuală, rămâne a fi una bună pentru că, în primul rând, extinde polii de creștere de la nivel de Chișinău și Bălți la un nivel de alți șase poli de creștere printre care la Nord este încă Soroca și Edinețul.
Dincolo de acest fapt, este foarte important ca strategiile comunităților locale să fie în concordanță și cu politicile statului ca atare. Noi avem de la un guvern la altul anumite programe de dezvoltare, fie pe local, fie pe regional, dar adeseori care nu își au o consecutivitate pe potrivă de la o schimbare de guvern la alta. Mi se pare că politicile locale, atât ale comunităților mai mici, cât și ale comunităților mai mari, trebuie să fie într-o consecutivitate deductivă a Strategiei de Dezvoltare a țării pe un anumit termen.
Cât privește Edinețul, la sigur că sunt anumite probleme privind dezvoltarea acestora, cu toate că mai multe aspecte de infrastructură deja s-au dezvoltat și din bani proprii, și din banii acumulați în buget vizavi de dezvoltare. Noi avem un Plan strategic de dezvoltare și un plan urbanistic general, care va fi aprobat în câteva săptămâni la Consiliul local, dar și un Plan de mobilitate, la fel, elaborat în cadrul unui proiect transfrontalier. Este un plan de mobilitate, unde am numărat tipul de transport, biciclete, triciclete, motociclete, orice tip de mașină care traversează Edinețul, astfel ca să fluidizăm mai mult sau mai puțin traficul.
Chiar dacă suntem cel mai mic municipiu din Republica Moldova, l-am fluidizat și prin semaforizarea intersecțiilor celor mai mari, dar și prin anumite programe și proiecte de asfaltare ca atare. Noi dispunem și de anumite politici și anumite proiecte de implementare a acestor politici care abia încep să vină pe linie europeană. Implementăm acum câteva proiecte legate de transportul urban. Edinețul până nu demult nu a avut transport urban. Acum am procurat opt autobuze noi Euro 6 plus care deja sunt puse pe linii. Anual, asfaltăm între 5-6 drumuri de proporții mari, adică între 15-16 milioane de lei, care pentru Edineț este o sumă consistentă. Întrucât, dacă doar să facem o paralelă - în anul 2007, când am luat primăria, tot bugetul Edinețului era de 8 milioane 300, astăzi numai de 15-16 milioane se fac lucrări de asfaltare.
Desigur, valorificăm în paralel cu acest lucru și infrastructura legată de apă și canalizare, pentru că rămâne o prioritate și pentru Edineț, dar și pentru Republica Moldova acest aspect. Întrucât dacă de apă în mare parte orașele mai dispun, sistemul de canalizare încă rămâne a fi foarte precar. Edinețul este canalizat doar 46% și 92-93 de procente este aprovizionat cu apă.
Implementăm în paralel și deductiv mai multe proiecte și pe domeniul apă și canalizare cu Agenția de Dezvoltare a Austriei, cu Agenția de Dezvoltare a Germaniei, proiecte europene etcetera.
Moldova 1: Domnule primar, în Strategia de dezvoltare a Municipiului Bălți, la categoria riscuri, este menționat că unul dintre acestea este deficitul bugetului public național. În acest context, care este accesul autorităților locale la proiecte de finanțare pentru dezvoltarea localităților?
Constantin Cojocaru: În Republica Moldova sunt câteva fonduri unde am putea să aplicăm la bani interni. În primul rând, este Fondul de dezvoltare locală, așa-numitul Program „Satul European”, unde mai multe comunități, în special comunitățile mici, au putut să aplice. Edinețul a aplicat și anterior, acum am aplicat cu două proiecte, unul pe domeniul contribuției la apă și canalizare, întrucât am adus un proiect de 6 milioane de euro. Din aceste 6 milioane, jumătate de milion de euro trebuie să fie contribuția Edinețului. Și am aplicat pe acest program pentru contribuția la proiectul european, întrucât nu întotdeauna îl putem acoperi. Și al doilea proiect la care am aplicat la Programul de dezvoltare europeană „Satul European” a fost un proiect de eficiență energetică cu cel mai mare liceu, Liceul „Mihail Eminescu” din zonă.
Un alt program la care ar putea aplica, să zicem, municipiul Bălți și numai, dar și alte municipii, ar fi proiecte de dezvoltare regională. La Bălți chiar se află Agenția de Dezvoltare Regională (ADR), de altfel, cea mai bună, după mine, agenție și ca viziune, și ca consecutivitate, și ca dezvoltare. ADR Nord a implementat mai multe proiecte la Edineț pe domeniul drumului central, parcul industrial. Eu nu cred că o primărie locală trebuie să-și pună ca risc că nu ajung bani de la bugetul central. De aceea, când vine cineva și candidează ca primar, trebuie să-și asume anumite viziuni și concepte nemijlocit - de unde va găsi resursele respective.
Edinețul le-a găsit prin parcul industrial, care a venit cu proiecte din fonduri de dezvoltare regională. Am făcut un parc industrial cu vreo opt-nouă ani în urmă și investițiile până în prezent sunt de aproape jumătate de miliard de lei. Și este important – atât investițiile făcute în parc, cât și locurile de muncă deschise. Un edil de tipul orașului Bălți, Edineț trebuie să fie interesat să deschidă cât mai multe locuri de muncă și prin parcuri industriale, și prin alte tipuri de astfel de zone, pentru că un loc deschis în economie aduce 0,7 locuri de muncă deschise în servicii sociale - transport, restaurante, magazine, taxi etc., etc. Iată, Edinețul a mers pe această cale, prin diferite programe - Primarii pentru dezvoltare economică, care la fel au fost în Republica Moldova. Câțiva primari au aplicat și iată aplicarea la aceste proiecte a făcut deschiderea noilor și noilor locuri de muncă, iar toate acestea au dus ulterior și la dezvoltarea comunității, și la atragerea banilor în bugetele locale. Pentru că nu trebuie un edil de municipiu local, Edineț sau Bălți, să paraziteze doar pe banul public, ci să vină și cu aportul său și cu atragerea de investiții nemijlocite din partea dumnealor.
