INTERVIU // Andrei Curăraru: R.Moldova va fi monitorizată pe domeniul justiției, iar acest fapt nu va bloca negocierile cu UE
Cadrul de negocieri cu Uniunea Europeană (UE) stabilește obiectivele și condițiile, iar primul capitol deschis este justiția și, în același timp, este ultimul care va fi închis, iar aceasta este o practică în realitățile extinderii. Expertul în politici publice și relații internaționale, Andrei Curăraru, susține că Republica Moldova va fi monitorizată pe domeniul justiției, iar acest fapt nu înseamnă că se vor bloca negocierile pe celelalte capitole, care vor fi paralele atât timp cât Republica Moldova va face progrese și va implementa reforme în baza mecanismelor UE.
Moldova 1: Consiliul Afaceri Generale reunit la Luxemburg va aproba, în această dimineață, cadrul de negocieri al Comisiei Europene. Miniștrii de Externe sau pentru Afaceri Europene ai țărilor membre participă la această reuniune. Așadar, cadrul de negocieri stabilește obiectivele la fiecare capitol și, la fel, condițiile. Primul capitol care va fi deschis este 23, justiția, și, în același timp, este ultimul care va fi închis. Fondurile de preaderare, cel mai probabil, vor fi accesate de Republica Moldova în următorul ciclu bugetar, din 2027. Aproximativ 4000 de legi are de armonizat Republica Moldova. ÎN CONTEXT este Andrei Curăraru, expert în politică și securitate. E un moment probabil așteptat de multă lume, dar vreau să înțelegem mai întâi de toate, unde ne aflăm și de ce contează într-atât de mult acest capitol 23 – justiția. De ce insistă Uniunea Europeană ca justiția să fie primul capitol cu care încep negocierile și, în același timp, ultimul cu care se închid negocierile?
Andrei Curăraru: Este o practică stabilită în legătură cu realitățile extinderii. În toate valurile de extindere, în special cele realizate după anul 2000, justiția a fost un element de față. Chiar și România a fost monitorizată la capitolul justiție aproape 18 ani, iar deschiderea lui ca prim capitol nu înseamnă că sunt blocate celelalte capitole. El va fi monitorizat în baza unor indicatori destul de importanți în legătură cu acest fapt și se va purcede în negociere paralelă. Atât timp cât Republica Moldova face progrese, este gata să implementeze reforme, să le finalizeze pe cele pe care le-a inițiat și să ajusteze pe baza acelor mecanisme de comunicare cu Uniunea Europeană, dar și cu cetățenii Republicii Moldova pentru că până la urmă calitatea justiției ne interesează pe toți.
Moldova 1: E în stare rezistența la reformă să pună acum piedici acestui proces, pentru că avem, pe de o parte, un CSM nou, un CSP nou, continuă și Vettingul, Pre-Vettingul practic e finalizat? Mai pot fi schimbate lucrurile dintr-o perspectivă negativă?
Andrei Curăraru: Vedem și semne pozitive, pe de o parte, în legătură cu procedura de Vetting. Chiar înainte de Vetting vedem că sistemul a început să se curețe de persoane care nu doresc să îl treacă din varii motive. Pe de altă parte, înțelegem că există și o rezistență în interiorul sistemului, care se manifestă, de exemplu, prin trenarea unor dosare care au o tentă legată de procesele politice din Republica Moldova, prin această confruntare care, mai deschisă sau mai puțin deschisă, dintre Procuratura Anticorupție și guvernare pe componența Comisiei de Vetting trebuie să rezulte în ceva. Adică noi, cetățenii, așteptăm ca acele informații care au fost puse în spațiul public să se valorifice în dosare penale, ele să fie confirmate, infirmate ș.a.m.d. Înțelegem că foarte mult depinde de continuitatea voinței politice, dacă va exista o majoritate parlamentară care ulterior să continue acest proces de justiție, pentru că nu cred că, la finalizarea procesului de Vetting, sistemul de justiție va fi la acel nivel la care se așteaptă de la noi Uniunea Europeană. Adică ar mai urma anumite modificări, inclusiv pe dimensiunea integrității, fiindcă ne dăm seama că ceea ce a deranjat cel mai mult a fost faptul că s-a mers pe ideea de a afla beneficiarii finali la diferite imobile, mașini și așa mai departe, chestii care erau solicitate și de societate, și de jurnaliștii de investigație.
Este clar că următoarele etape trebuie să aibă și un caracter de a preveni astfel de evenimente, adică să nu mai avem în sistem oameni care au mașini de 10 mii de lei sau ceva de tipul ăsta, adică să operaționalizăm poate și acea legislație care deja există, este deja destul de bună, dar pe baza căreia nu au rezultat controale, nu au rezultat dosare penale sau de altă natură. Și nu s-a realizat până la urmă acel mecanism de protecție a sistemului din interior.
Moldova 1: E suficientă doar armonizarea legislației pentru că există această cerere populară pentru cazuri de rezonanță?
Andrei Curăraru: E nevoie de curățare din interior, de voință politică de lungă durată, fiindcă astfel de procese durează foarte mult, dar și de o colaborare foarte bună dintre diferite ramuri ale puterii și, inclusiv, de schimb de informații cu autoritățile din Uniunea Europeană și mai departe. Ne dăm seama că, de exemplu, o bună parte din actorii care au fost implicați în „Laundromat” și în „Furtul miliardului” încă mai rezidă în sistem, într-un fel sau altul. Că avem foarte multe cazuri care ar putea să vizeze, de exemplu, corupția politică și așa mai departe. Cazuri pe care nu în mod obligatoriu există capacități interne de instrumentare. Înțelegem că se continuă cu ideea de creare și a unui sistem de curți specializate pe cazurile de corupție, dezoligarhizarea, lupta cu corupția și colaborarea continuă, presiunea publică, adică iarăși ca să nu fie interpretări, presiunea publică și absolut justificată asupra sistemului este ceea de ce este nevoie ca sistemul să se curețe. Și cred că există și mulți actori din interiorul sistemului care ar vrea să funcționeze într-un sistem în care nu există un drept al telefonului sau nu există niște condiții în care se distribuie dosarele către un judecător sau altul și multe alte aspecte legate de practici de corupție.
Moldova 1: Bine, dacă va dura această reformă, cu siguranță, există o anumită strategie, cel puțin până în 2025. Dar e un proces de durată. În loc de concluzie vreau să vă întreb, totuși, când va fi, cum credeți, această cerere populară pe care o are publicul privind dosarele mari și ar fi aici, probabil, dosarul „Fraudei bancare”, episodul „Laundromatului” rusesc și sunt foști demnitari de stat care la fel sunt cercetați penal?
Andrei Curăraru: Cred că această cerință este constantă, mai ales în cadrul proceselor politice ea se activizează și cred că va fi un subiect de campanie în această toamnă, inclusiv incapacitatea justiției de a face față acestor dosare. Înțelegem că războiul hibrid va continua și acele metode de corupție a alegătorului pe care le-am văzut, cel puțin din date operative raportate de SIS, vor continua. Este important ca reacția justiției să fie pe măsură cel puțin cu înaintarea acelor dosare pe rol cu o funcție profilactică, dacă doriți, în legătură cu potențiale persoane care ar putea fi implicate din nou în astfel de scheme.
Și comunicarea este o problemă în domeniul justiției. De multe ori, chiar dacă sunt anumite rezultate, inclusiv pe astfel de dosare pe care este necesitate, ea lipsește și asta se reflectă inclusiv în faptul că încrederea în magistrați este una din cele mai joase decât în orice altă categorie de persoane publice în Republica Moldova, fapt ce dăunează inclusiv procesului de justiție, fiindcă oamenii nu vor merge în justiție dacă nu au încredere în ea.
