Criza politică din Franța: Macron înfruntă o opoziție crescândă și perspectiva unei alianțe cu extrema dreaptă
Președintele Franței, Emmanuel Macron, se confruntă cu o criză politică fără precedent, pe măsură ce popularitatea sa continuă să scadă și opoziția politică se intensifică. Decizia sa de a dizolva Adunarea Națională și de a convoca alegeri anticipate a generat o reacție puternică din partea alegătorilor și a clasei politice.
Scăderea popularității și nemulțumirea alegătorilor
Conform unui articol publicat de Euronews, Macron a pierdut sprijinul unei mari părți a electoratului său, inclusiv al celor care l-au susținut în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2022. Alain Duhamel, jurnalist și eseist politic, afirmă că decizia de a dizolva Adunarea Națională și de a convoca alegeri legislative pe 30 iunie și 7 iulie a fost văzută ca o trădare de către proprii săi alegători, ceea ce a condus la o scădere a cotei sale de aprobare la doar 26-28%.
Ascensiunea și declinul Macronismului
Într-o analiză detaliată a Financial Times, se subliniază că proiectul politic al lui Macron, cunoscut sub numele de Macronism, a fost inițial lansat cu optimism și a vizat rejuvenarea economiei și a poziției internaționale a Franței, precum și transcendența diviziunilor politice tradiționale. Cu toate acestea, în contextul actualelor alegeri, Macronismul se luptă pentru supraviețuire. Marine Le Pen și partidul său rebranduit, Rassemblement National (RN), sunt mai aproape ca niciodată de preluarea puterii, iar RN este proiectat să devină cea mai mare forță în noul parlament, deși este incert dacă vor obține o majoritate absolută.
Provocările unei coabitări politice
Situația politică este complicată de perspectivele unei coabitări între Macron și extrema dreaptă. Marine Le Pen a declarat pentru Le Telegramme de Brest că se așteaptă ca RN să obțină majoritatea absolută și să formeze un guvern, ceea ce ar putea include preluarea unor decizii privind apărarea și forțele armate, inclusiv asupra sprijinului acordat Ucrainei. Le Pen a sugerat că titlul de comandant șef al forțelor armate este mai degrabă onorific pentru președinte, deoarece prim-ministrul controlează bugetul, mai scrie The Guardian.
Reacțiile internaționale și interne
Decizia lui Macron de a dizolva parlamentul a fost întâmpinată cu critici atât pe plan intern, cât și internațional. În timp ce președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și-a exprimat încrederea că următorul guvern francez va continua să sprijine Ucraina, alți lideri europeni și analiști politici și-au exprimat îngrijorarea că această mișcare ar putea destabiliza situația politică din Franța și ar putea aduce la putere partide populiste care să submineze valorile europene, se mai arată în articolul publicat de The Guardian.
Alegerile anticipate convocate de Emmanuel Macron reprezintă un moment decisiv pentru viitorul politic al Franței. Cu o popularitate în scădere și o opoziție din ce în ce mai puternică, președintele francez se confruntă cu provocări majore în menținerea controlului și în evitarea unei coabitări neconfortabile cu extrema dreaptă. Rezultatul acestor alegeri va fi crucial nu doar pentru viitorul lui Macron, ci și pentru stabilitatea politică a Franței și a Uniunii Europene în ansamblu.
