INTERVIU // Grigore Guzun: Așteptările de la Orbán sunt să îl convingă pe Putin să retragă forțele armate din Ucraina
Ungaria a preluat oficial președinția rotativă a Uniunii Europene, având șapte priorități relevante, printre acestea sunt consolidarea politicii de apărare și finalizarea problemei Schengen pentru România și Bulgaria. Cu toate acestea, Budapesta se va concentra în primul rând pe propriile interese economice, inclusiv dezghețarea fondurilor europene. Aflat în platoul Moldova 1, expertul în relații internaționale, Grigore Guzun a anticipat că așteptările de la premierul maghiar, Viktor Orbán, vor fi să-l convingă pe Vladimir Putin să-și retragă armamentul și forțele armate din Ucraina, în vederea asigurării păcii pe continentul european.
Moldova 1: La începutul acestei săptămâni, Ungaria a preluat președinția rotativă a Uniunii Europene pe care o va deține până la sfârșitul acestui an, spre consternarea multor alți politicieni europeni, având în vedere confruntările frecvente cu Bruxellesul pe teme legate de statul de drept intern și de politica externă. Colegul nostru, Radu Osipov, se află în această săptămână la Bruxelles. Vreau să te întreb cum este văzută de la Bruxelles preluarea șefiei UE de către Ungaria?
Radu Osipov, jurnalist Moldova 1: Bună seara, doamnelor și domnilor. Este un proces obișnuit preluarea acestui mandat la Consiliul Uniunii Europene, mai ales că agenda externă va fi coordonată de înaltul reprezentant pentru politică externă, acum este Josep Borrell, dar ulterior cel mai probabil va fi pe prim-ministra estoniană, Kaja Kallas. Așadar, Consiliul Uniunii Europene va fi prezidat de miniștrii maghiari ce ține de agricultură, ce ține de economie, dar politica externă rămâne totuși prioritatea Serviciului de Acțiune Externă al Uniunii Europene. În același timp, nu prea se va decide ceva important pe extindere în următoarele șase luni, cât timp Ungaria va deține mandatul președinției europene. Cum e văzută așadar Ungaria? E văzută totuși cu lipsă de încredere. Dar am văzut că Viktor Orban a mers în Ucraina în a doua zi de mandat european.
Moldova 1: Radu, îți mulțumesc.
Moldova 1: Între timp, expertul Grigore Guzun ni s-a alăturat în platoul ÎN CONTEXT. Așadar, șefia Uniunii Europene a fost preluată de Ungaria. Există anumite temeri de la Bruxelles. Totuși, oficiali de la Budapesta au încercat să dezmintă aceste temeri. Aș vrea să vă întreb dacă, totuși, trezește agenda Ungariei la șefia Uniunii Europene anumite îngrijorări?
Grigore Guzun: Ungaria oficial preia președinția Consiliului UE cu șapte priorități, printre care consolidarea politicii de apărare și finalizarea problemei Schengen ce ține de România și Bulgaria. La o primă vedere, sunt de fapt niște priorități de actualitate și de relevanță. Dar ceea ce ține de gestionarea cu bunăvoință a problemelor europene, aș avea dubii luând în considerare că de fapt Ungaria însăși are probleme legate de respectarea statului de drept. Ceea ce ține de agenda Ungariei, nu cred că ar trebui să avem probleme. Dar vizavi de Ucraina, aici ar trebui să avem o atenție mai sporită pentru că Ungaria a avut constant o opinie diferită față de celelalte state privind ajutorul Ucrainei, pachetele de ajutor financiar Ucrainei. Eu cred că în aceste șase luni populismul va juca un rol important, pentru că vor fi multe declarații, dar mai puține acțiuni. Și cred că Ungaria se va axa mai mult pe propriile interese economice, precum dezghețarea fondurilor europene care au fost blocate de către Uniunea Europeană.
Moldova 1: O să le reușească?
Grigore Guzun: Să vedem. Nu cred că o să reușească. După cum spuneam, când era vorba despre ajutorul Ucrainei, atunci Ungaria mereu a fost cu o opinie diferită. Dar vedem că totuși s-a ajuns la un numitor comun. Înseamnă că democrația totuși este la putere în Uniunea Europeană.
Moldova 1: La doar o zi după preluarea șefiei Uniunii Europene, Viktor Orban se afla deja la Kiev. O vizită oarecum neașteptată. Cum vedeți această vizită și mai ales propunerea acestuia pe care i-a sugerat-o lui Zelenski, de încetare a focului și de începere a acestor negocieri cu Federația Rusă?
Grigore Guzun: Este o decizie de apreciat faptul că acesta a făcut o vizită în Ucraina, pentru prima dată de la începutul invaziei. Referitor la propunerea Ucrainei, cred că acesta a transmis liderului de la Kiev ambițiile lui Vladimir Putin. Nu cred că este un plan care ar putea fi de fapt realizat, pentru că asta înseamnă că nu se respectă normele dreptului internațional, integritatea teritorială a Ucrainei și chiar și suveranitatea Ucrainei. Ceea ce aș aștepta eu de la Orban în aceste șase luni e să-l convingă pe Vladimir Putin să-și retragă armamentul și forțele armate din Ucraina și atunci pacea cu siguranță că va fi garantată.
Moldova 1: Asta este și una dintre condițiile lui Zelenski pentru negocieri. El, apropo, în discursul său alături de Orban nu a atins acest subiect, însă a insistat pe o pace justă.
Grigore Guzun: Cred că trebuie să se găsească o soluție echidistantă. În momentul când vii la Kiev și spui că aici terminăm, haideți să încheiem focul, nu poți așa. Cred că trebuie să fie și un îndemn pentru președintele Federației Ruse. Totuși, au relații bune. Un îndemn să-și retragă forțele armate și atunci vom avea pace pe continentul european.
Moldova 1: Aș vrea să discutăm și despre subiectul pe care l-am urmărit - alegerile în Franța. Să începem de la victoria extremei drepte, poate fi numită aceasta un punct de cotitură pentru Europa?
Grigore Guzun: De fapt, rezultatul final al alegerilor parlamentare din Franța va fi cunoscut săptămâna aceasta, după turul al doilea al alegerilor. Ceea ce știm e că după primul tur au fost aleși 77 de deputați din totalul de 577. Iar 39 fac parte din Partidul Extremei Drepte. Deci, cred că acum este exagerat încă să vorbim de o victorie a partidului de extremă dreaptă. Mai important este faptul că partidul președintelui Macron deja are o înțelegere cu blocul de stânga pentru a împiedica candidații extremei drepte care au ajuns în turul doi să câștige un loc în Parlamentul European. Este o strategie care a mai fost folosită și anterior. Deci, cred că acum rămâne să vedem rezultatul final. Dar chiar dacă partidul președintelui Macron sau blocul de stânga au viziuni și programe diferite, eu cred că la Paris se va găsi voința politică și maturitatea politică pentru a crea această coaliție de guvernare și să evite venirea la putere a extremei drepte.
Moldova 1: Au început apropo să se retragă unii candidați, peste 200 de candidați, în favoarea celor care ar avea mai mari șanse.
Grigore Guzun: Da. Deci candidatul care s-a clasat pe locul trei, dacă este parte din partidul lui Macron sau din blocul de stânga se retrage în favoarea candidatului de pe locul doi. Și în istoria Franței au mai fost așa scenarii și chiar au fost cu succes. Eu totuși cred în maturitatea poporului francez și cred că, totuși, până la urmă se va merge spre o alianță lărgită dintre partidul președintelui Macron și blocul de stânga pentru a guverna Republica Franceză.
Moldova 1: Credeți că, după scrutinul din 7 iulie, Franța va fi la fel de ambițioasă pentru Ucraina?
Grigore Guzun: Absolut, eu sunt convins că Franța va fi în continuare guvernată de forțele de centru și de stânga și nu vor veni la putere forțele de extremă dreaptă. Eu sunt convins, totuși, că se va găsi maturitate politică și orice guvern care ar veni în Franța înțelege situația prin care trece Europa. Da, ei au viziuni mai diferite, dar maturitatea politică trebuie să câștige aici și eu cred că se va găsi acest numitor comun.
Moldova 1: Cu Republica Moldova Franța are relații bune la nivel politic, economic, relații bilaterale strânse. Ar putea să ne afecteze și pe noi din punct de vedere politic aceste alegeri?
Grigore Guzun: Sarcina principală a Republicii Moldova e să înregistreze progrese semnificative în calea reformelor spre aderarea europeană. Atunci când vom avea aceste progrese pe calea aderării, îi vom putea convinge cu acțiunile noastre pe toți liderii europeni. Trebuie să menționăm că Uniunea Europeană nu este de fapt despre Franța sau despre o altă țară luată individual. Este despre o comunitate de state care s-au unit în beneficiul poporului. Atunci când noi o să avem aceste progrese, pentru noi calea aderării cred că nu va fi influențată de o oarecare putere din Uniunea Europeană.
