INTERVIU// Pavel Horea: NATO susține Republica Moldova privind reziliența cibernetică împotriva acțiunilor hibride ale Rusiei
Agenda Summitului NATO de la Washington include și subiectul noii misiuni NATO pentru coordonarea asistenței militare pentru Ucraina care va avea sediul la Rammstein, Germania, iar România și Polonia vor avea un rol important de tranzit de muniții spre Ucraina. Expertul în securitate WatchDog, Pavel Horea, a mai comunicat, în emisiunea ÎN CONTEXT, că Alianța Nord-Atlantică rămâne alături de țara noastră și va susține Republica Moldova privind reziliența cibernetică împotriva acțiunilor hibride ale Federației Ruse.
Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, se află în vizită în Statele Unite ale Americii pentru a participa la Summitul NATO, unde va susține un discurs despre parteneriatul cu Alianța Nord-Atlantică, lansat acum 30 de ani. Acum, NATO are cu noi un parteneriat de reziliență, adică ne ajută să rezistăm la anumite șocuri externe, cum ar fi campaniile de dezinformare sau atacurile cibernetice. Anul trecut, la Summitul de la Vilnius, șefii de stat și de guvern au inclus în rezoluția finală un punct privind retragerea trupelor ruse din Republica Moldova. De această dată, liderii țărilor aliate au ales să se întâlnească la Washington pentru că este un summit aniversar. Acum 75 de ani, anume la Washington a fost semnat Tratatul Alianței. Așadar, pe agendă este apărarea Ucrainei și o nouă misiune de coordonare a asistenței militare. Pe final de mandat, Jens Stoltenberg a fost decorat cu Medalia Pentagonului Pentru serviciul public remarcabil.
Moldova 1: ÎN CONTEXT este expertul în securitate WatchDog, Pavel Horea. Așadar, la ce să ne așteptăm de la acest Summit NATO din Statele Unite? E un lucru știut că NATO va coordona asistența militară pentru Ucraina, va exista o misiune în Germania, la baza aeriană Rammstein și câteva centre logistice în Estul Europei. Care ar putea fi aceste puncte?
Pavel Horea: Vedem că acest Summit prevede că Alianța Nord-Atlantică o să preia de la statele membre această misiune de instruire a militarilor și a forțelor armate ucrainene, care o să fie implicate în război. Acum vedem că se va crea o structură supranațională sub egida NATO, cu sediul general la baza militară din Rammstein din Germania, care va coordona aceste operațiuni, aceste acțiuni de instruire. Dacă vedem că până acum era o diversitate care își lua un număr limitat, în funcție de capacitatea de a instrui acei militari, fie erau în Marea Britanie, fie în Germania, în Olanda, acum vedem că o să fie sistematizat acest obiectiv și o să fie deja format la nivel de uniune. O inovație e că o să fie creat acel Hab logistic, în care practic se schimbă acest focus pe Europa de Est, în care state precum Polonia sau România o să aibă un rol central de state de tranzit, de centre logistice, care vor permite o tranziție mai eficientă a acelor bunuri, echipamente ș.a.m.d. către Ucraina. Ținând cont de proximitatea acestora, este un lucru evident că așa o să se întâmple.
Moldova 1: Mergem acum la Washington, Robert Lupițu este conectat online. Așadar, care este atmosfera la Washington, dar și la ce putem să ne așteptăm pentru Republica Moldova și pentru România? Care este probabilitatea ca România totuși să găzduiască un hub logistic pentru asistența militară ucraineană?
Robert Lupițu, jurnalist: Bună ziua de aici, din centrul de presă NATO, de unde relatăm despre cele mai importante decizii care vor fi luate în următoarele zile. Este o decizie pregătită în ultimele luni, aceea ca NATO să înființeze o misiune de asistență pentru securitate și instruire pentru Ucraina cu un comandament în Germania, condus de un general cu trei stele și cu noduri, puncte logistice, în partea Estică a Alianței Nord-Atlantice din Flancul Estic. Când ne referim la Flancul Estic, vorbim despre statele baltice, Polonia, România, Bulgaria și așa mai departe. Știm deja că România ar urma să găzduiască diferite structuri logistice în acest sens. Mai multe detalii nu avem la acest moment, însă știm că acest ajutor va fi preluat ca parte de coordonare de către Alianța Nord-Atlantică și va fi coordonat din Germania. Și aceste echipamente, ajutoare sub formă de sprijin vor trece, evident, prin națiunile aliate care împart cele mai semnificative puncte de frontieră și granițe cu Ucraina. Să nu uităm că România este țara care are cea mai lungă graniță cu Ucraina dintre țările membre ale NATO.
Moldova 1: România ar putea găzdui un hub logistic, dar s-a scris în presa internațională despre anumite frici că această misiune NATO ar putea fi interpretată ca o implicare indirectă în conflict, deși am văzut escaladările pe care le-a făcut Rusia în aceste zile, cu bombardări de ținte civile, spitale și mai multe orașe din Ucraina. Dar a fost o chestiune mai mult de formalitate, probabil, Germania vrea să obțină o denumire mult mai neutră a acestei misiuni.
Pavel Horea: Vedem în primul rând că, anterior, cum cunoaște toată lumea, statele, în raport bilateral între Ucraina-Germania, Ucraina-Polonia, Ucraina-SUA, erau alocate acele resurse financiare și acel echipament - armament, muniție, echipament tehnic și așa mai departe. Acum vedem că se încearcă o sistematizare și s-a încercat să se treacă acest echipament sub egida unei entități pentru a scoate acea presiune de pe statele, de pe guvernele acestor state în care vedem populația cum interpreta aceste acțiuni că anumite state sunt implicate în acțiuni, prin furnizarea de echipament sau furnizarea de suport logic și așa mai departe. Acum vedem că această presiune, hai să spunem așa, sau această consolidare a forțelor vine deja din partea NATO. Vedem nu doar din punct de vedere logistic, vedem că urmează și s-a cerut aprobarea acelui plan de acțiuni de acordare a acelui pachet de asistență multianuală de circa 40 și ceva de miliarde de dolari. Ceea ce ține de un acord și un suport financiar pe termen lung, care este aprobat și este asumat de către statele membre NATO și de către NATO, ca organizație. Acest lucru are drept scop, după părerea mea, de a încerca să scoată acea presiune, de pe guvernele statelor și de a prelua această misiune și coordonarea acestei misiuni de către un centru de comandament comun care să permită o facilitare și o tranziție mai facilă, mai simplă a acelor decizii, a acelor echipamente și așa mai departe. Fiindcă atunci când există un amalgam de state cu sistemele lor diferite, vedem că există anumite întârzieri.
Moldova 1: E interesant, în același timp, că NATO își folosește structurile proprii pentru a ajuta și a oferi această asistență pentru Ucraina. Pe de altă parte, Uniunea Europeană își folosește aceleași structuri pentru a ajuta Ucraina. La un moment dat se pare că ar putea exista și o competiție NATO și Uniunea Europeană, deși multe țări membre UE sunt și țări membre NATO.
Pavel Horea: Da, nu toate, dar oricum vedem că ambele instituții, ambele entități încearcă să vină cu aportul propriu, cu acel nivel de suport pe care încearcă să-l acorde. Anterior, a fost aprobat acel suport multianual pe cinci ani de zile de 50 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene. Acum vedem din partea Alianței Nord-Atlantice.
Sigur că vorbim despre două entități diferite. Una este o entitate exclusiv politico-economică. Dacă am putea să spunem așa despre Uniunea Europeană. Alianța Nord-Atlantică este o entitate politico-militară, mai mult militară, fiindcă acest război a resuscitat, a reactivizat NATO.
Moldova 1: Dar există în societatea moldoveană această dezbatere privind neutralitatea? Adică într-un fel există pentru că se discută despre neutralitate: dacă e bună, dacă funcționează, dacă ne ajută sau nu ne ajută. Dar ce semnal trimite oficial Chișinăul? Ministrul Popșoi merge să discute despre parteneriatul cu NATO, care durează de 30 de ani și, de obicei, la summiturile șefilor de stat și de guvern NATO se adoptă o rezoluție. De obicei, Republica Moldova este vizată în aceste rezoluții.
Pavel Horea: Da, Republica Moldova nu putea să fie evitată în acest context, fiindcă Republica Moldova este un beneficiar colateral de suport care este acordat Ucrainei din partea NATO. Și, totodată, este o victimă a acestui război, o victimă indirectă a acestui război împotriva Ucrainei, atât din punct de vedere al securității cibernetice, al securității informaționale, al acestor provocări și atacuri hibride din partea Federației Ruse și nu numai. Și era evident ca Republica Moldova să fie invitată nu doar din punct de vedere al anumitor acorduri sau al rezoluției care o să fie aprobată acolo, dar și prin prisma faptului că NATO împlinește 75 de ani de la fondare. Iar statele cu care sunt încheiate anumite parteneriate din punct de vedere protocolar este de bun augur să fie invitate acolo pentru a li se evidenția importanța acestora pentru Alianța Nord-Atlantică.
Vom vedea deja ce declarații vor fi aprobate acolo. Vedem acea declarație care a fost aprobată anul trecut la Vilnius. Ce putem presupune e că o să fie sigur o declarație de susținere a Republicii Moldova, a parcursului european al acesteia. În suportul privind reziliența informatică, cibernetică și împotriva acțiunilor hibride din partea Federației Ruse. Trebuie să spunem deschis acest lucru. Și, probabil, vedem că acesta este un mesaj de susținere în general. Republica Moldova este susținută de NATO, chiar dacă nu în aceeași măsură - și nu este nevoie ca în aceeași măsură ca și Ucraina. Dar nu este cel puțin lăsată într-o parte să se confrunte de una singură cu provocările cu care aceasta se confruntă.
