INTERVIU // Igor Grosu: Avem tot sprijinul partenerilor europeni ca negocierile să avanseze, dar va trebui să învățăm din mers
Odată cu lansarea oficială a procesului de negocieri, am primit felicitări de la partenerii din Uniunea Europeană, care ne-au asigurat că vom avea parte în continuare de sprijinul Comisiei Europene până la finalul acestui exercițiu cu început promițător, a declarat speakerul Igor Grosu în platoul de la Moldova 1. În cadrul emisiunii ÎN CONTEXT, șeful Legislativului a explicat - cu cât mai repede se vor depune eforturi de aliniere la legislația europeană și vom implementa reformele, cu atât mai repede vom putea accesa fonduri europene.
Moldova 1: Voi începe discuția cu Igor Grosu, care este în platoul Moldova 1. Vă mulțumesc pentru că ați acceptat invitația noastră, bine ați revenit ÎN CONTEXT. Guvernul a găzduit această primă sesiune de screening bilateral. Ați avut o întrevedere cu comisarul european pentru Vecinătate și Extindere, Olivér Várhelyi. De fapt, de altfel, s-a întâlnit și cu opoziția din Parlament. Bruxelles-ul ne vede bine, suntem văzuți bine. Republica Moldova, într-un fel, a reușit să capitalizeze știrile și noutățile bune. Din păcate, avem și vești proaste. Această zi este umbrită de probabil o reglare de conturi, o crimă, care de altfel este exploatată politic de oponenții dumneavoastră, dar să le luăm pe rând. Pe 25 iunie, sub mandatul belgian, la Uniunea Europeană - prima ședință interguvernamentală. Au început formal negocierile. Acum ce așteptări aveți de la președinția ungară și, bineînțeles, când vom ști ce avem de făcut ca să deschidem primele capitole fundamentale, de exemplu, justiția?
Igor Grosu: Într-adevăr, astăzi, am găzduit vizita comisarului pentru Vecinătate și Extindere. O vizită foarte importantă, după data de 25 iunie, când a fost deschis oficial procesul de negocieri. Am avut o discuție foarte sinceră. Am primit felicitări, laude. Pentru noi, mai puțin obișnuit cu asemenea gesturi. Dar am fost asigurați că vom fi asistați în continuare de Comisia Europeană. Așa cum ați menționat și dumneavoastră, deja s-a început lucrul. A venit o echipă de funcționari de la Comisia Europeană, ai noștri specialiști pe achiziții publice, deci am început evaluarea paralelă, ca să zic așa, a ce avem de făcut pe dimensiunea achiziții publice. Este un început promițător, la finalul acestui exercițiu, acestor discuții, trebuie să vedem foarte clar ce trebuie să modificăm în legislația Republicii Moldova pentru a fi în concordanță cu legislația europeană. Și, atenție! Asta deschide posibilități pentru noi să fim gata pregătiți pentru momentul când vom putea accesa resurse pentru Republica Moldova, resurse europene, resurse suplimentare. Asta a fost menționat și în cadrul discuției. Cum spuneam, suntem pe calea cea bună, avem prieteni, avem susținători, colegii de la Comisie sunt dispuși să ne ajute, și actuala președinție, și președințiile care au trecut. Să fim noi bine organizați, să fim consacrați acestui lucru și eu cred că o să ne mișcăm foarte repede în tot ce ține de procesul de negociere, care trebuie să rezulte cu transformări, cu atragere de resurse pentru Republica Moldova și așa mai departe.
Moldova 1: Parlamentul este implicat direct în transpunerea legislației europene, dar e o muncă probabil dificilă pentru administrația Republicii Moldova. Avem noi această capacitate nu doar de a vota și a face aceste legi, dar de a le aplica? Pentru că și aplicarea acquis-ului comunitar, această moștenire legislativă sau zestre, mai popular vorbind, zestrea de legi pe care o are Uniunea Europeană, trebuie să fie aplicată. Legile sunt bune dacă lucrează.
Igor Grosu: Nu există situații în care noi putem să spunem așa: hai să punem pe pauză ce avem de făcut zi de zi și să învățăm cum să aplicăm legile următoare sau standardele, acquis-ul comunitar, legislația Uniunii Europene. Va trebui să învățăm din mers, va trebui, pe de o parte, să ajustăm legislația, să îmbunătățim legile noastre, pe de altă parte, să învățăm să le aplicăm. De asta și beneficiem și o să beneficiem de ajutorul partenerilor europeni și, când spun parteneri europeni, mă refer aici concret la România, care este cea mai aproape și cea mai conectată la transformările care au loc în Republica Moldova. Vorbim de Italia, vorbim de Franța, Germania, Țările Baltice, polonezii, ungurii, care, apropo, este acum și o competiție, că vorbeați de instituțiile noastre. Parlamentul are nevoie să-și îmbunătățească capacitățile. Chiar în luna care urmează va avea loc un concurs între țările membre care vor aplica la Comisia Europeană pentru a câștiga într-un proiect care va ajuta Parlamentul Republicii Moldova în procesul de ajustare a legislației și așa mai departe. Și aici vreau să vă spun că și Grecia este foarte interesată, și Italia, și Germania, și Franța, Cehia, România, nu mai zic, Țările Baltice și așa mai departe. Avem tot suportul. Cum spuneam, noi trebuie să formulăm foarte clar și să știm în ce instituții de ce avem nevoie. Și în rest lucrurile o să meargă repede.
Moldova 1: Cadrul de negocieri, publicat și aprobat pe 25 iunie, are o mențiune privind anumite condiții pe care trebuie să le îndeplinească Republica Moldova: este alinierea la politica externă, retragerea din acorduri internaționale care nu sunt compatibile cu statutul de membru în Uniunea Europeană. Deși, într-adevăr, la Chișinău suntem în această etapă de tranziție, de retragere din CSI, există păreri împărțite dacă această semiprezență a noastră în comunitatea statelor independente este sau nu compatibilă cu Uniunea Europeană. Pe de altă parte, probabil, e o părere unanimă că prezența sau opțiunea Uniunea Vamală este absolut incompatibilă cu Uniunea Europeană. Întrebarea mea este dacă ne vom retrage până la urmă din CSI și dacă CSI poate fi compatibilă cu Uniunea Europeană?
Igor Grosu: Nu, nu poate fi compatibil pentru că noi am spus foarte clar: vectorul nostru și modelul de dezvoltare pe care îl dorim pentru Republica Moldova este modelul Uniunii Europene. De aici și inițiativa, decizia politică de a organiza referendumul constituțional privind mențiunea foarte tranșantă în Constituție privind vectorul de integrare europeană. Acesta e modelul spre care noi tindem, este modelul păcii, modelul prosperității. Model pe care îl vedem, îl simțim, de la care vine ajutor, în care de la al Doilea Război Mondial nu au fost războaie, așa cum se întâmplă, este provocat în vecinătatea noastră de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
Acum Uniunea Europeană nu pune condiția tranșant: trebuie să ieșiți sau trebuie să reziliați, să întrerupeți toate acordurile! Evident că este un proces care o să dureze, pentru că orice acord, și noi am denunțat mai multe acorduri, a trecut printr-un proces de evaluare. Spre exemplu, dacă sunt acorduri acum pe dimensiunea CSI care vizează drepturile conaționalilor noștri că se află în Rusia, că se află în alte țări, membre CSI, noi nu putem unilateral pur și simplu să întrerupem aceste acorduri, fără a avea un acord bilateral. Nu știu, cu Kazahstanul, cu azerii, cu armenii și așa mai departe. Deci lucrurile trebuie să fie făcute gradual, nu în detrimentul cetățenilor noștri. Dar vectorul și direcția pe care noi mergem consecvent este cea de integrare europeană. Asta am declarat, asta facem, pentru asta am obținut statutul de țară candidat, pentru asta am deschis oficial negocierile de aderare. Și astăzi domnul comisar a menționat foarte clar, în pofida la toate crizele care au dat peste noi (și criza gazelor, și criza refugiaților și așa mai departe), noi am reușit în paralel să ne mobilizăm și, într-o perioadă foarte scurtă de timp, să ajungem în 2024, 25 iunie, să deschidem oficial negocierile.
Moldova 1: Trebuie de spus că a fost și acest motor al extinderii pornit de Ucraina și în același timp de invazia rusă.
Igor Grosu: Absolut. A fost un catalizator foarte puternic și pentru noi, și pentru ucraineni, și pentru țările membre ale Uniunii Europene, și pentru cetățenii noștri. Pentru că au văzut foarte clar cum apele s-au despărțit și s-au văzut foarte clar două lumi. Lumea păcii - Uniunea Europeană, care începe cu România, de lângă noi. Și lumea războiului, pe care o propagă Kremlinul. Deci, oamenii văd foarte clar și orice om rațional și orice om își dorește pace și noi asta ne dorim: pace în țara noastră, pace în vecinătate și să facem parte din această lume.
Moldova 1: Aceasta ar fi miza referendumului, care a fost inițial asumat politic. Acum vedem că se conturează și anumite mișcări civice pro-referendum. Pe de altă parte, opoziția pro-rusă și-a anunțat practic strategia pentru aceste alegeri: fie boicot, fie un vot împotrivă. Și am văzut că insistă pe un candidat comun, fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo. Sondajele arată că euro-optimiștii sunt de obicei în majoritate, dar ce așteptări aveți dumneavoastră și dacă există un plan B, în caz că se întâmplă lucrurile așa cum nu le-ați planificat?
Igor Grosu: Știți, este planul ca referendumul să arate foarte clar că cetățenii Republicii Moldova își doresc integrarea europeană și este planul B, în care cetățenii Republicii Moldova își doresc integrarea europeană. Eu nu văd alte opțiuni! Ați menționat de opoziție. Iată, recomand la toată lumea, întrebați-i atunci când vin la dumneavoastră în localități, atunci când vin la dumneavoastră în studio, întrebați în felul următor: cei de la guvernare, cei de la PAS zic că vor pentru țara asta un model de dezvoltare ca în Uniunea Europeană, noi vrem să construim Uniunea Europeană la noi acasă, ca Moldova să facă parte din această familie. Voi, cei din opoziție, care model, care țel de a construi o societate îl propuneți oamenilor? Iată, noi foarte clar spunem: noi vedem modelul Uniunii Europene: pace, stabilitate, respect pentru oameni. Modelul acesta poate fi palpabil. Nu mă crezi pe mine, vorba ceea, treci Prutul, dar, dacă poți, mergi mai departe la rude care muncesc, locuiesc în Germania, Franța și trăiește-l, simte-l. Dar ei ce model propun țării acestea? Și o să vedeți că aici încep să evite. Ei nu au ce propune, cu alte cuvinte, ei nu au un alt model.
Moldova 1: „Nici cu Estul, nici cu Vestul” nu ar fi?
Igor Grosu: Păi nu mai merge! Noi și-acolo, și-acolo 30 de ani am umblat și au purtat poporul acesta 30 de ani. Ca ce? Ca într-un final noi să vedem foarte clar ceea ce era evident, ce era și este în continuare aproape de noi. Acum, fac diferite mișcări și aleg candidați. Eu cred că această opoziție, care numai nu pentru Republica Moldova muncește, a ales un candidat al Kremlinului, un candidat al fugarilor și ăsta este. Cetățenii cred că văd foarte clar lucrul ăsta, marea majoritate a cetățenilor sunt proeuropeni, sunt pentru pace și eu cred în luciditatea și în discernământul cetățenilor noștri care, în toamnă, vor face o alegere corectă pentru noi, cei de azi, și pentru copiii noștri, care vor trăi într-o societate prosperă aici, la noi acasă.
Moldova 1: Rusia nu ne va lăsa să mergem în Uniunea Europeană. Aceasta este opinia împărtășită de mulți dintre oamenii care urmăresc politica internațională și deja avem unele experiențe de interferență în alegeri, cum a fost cazul alegerilor locale sau alegerile regionale din Autonomia găgăuză, mai nou, s-au implicat și în alegerile europarlamentare. Așadar, despre interferența Rusiei. Aș vrea mai întâi să începem de la interferența mai hard, dacă poate fi oprit fluxul banilor tenebri și această finanțare politică gri sau chiar neagră. Și pe urmă, să vedem cum putem să rezistăm unor atacuri hibride, adică informaționale și care ar fi aceste narațiuni nocive? Finanțarea tenebră: cum poate fi oprit fluxul, pentru că mereu vedem că autoritățile iau niște măsuri, dar, când e vorba de descurajare și decizii în instanță, nu se mai ajunge până la final. De ce?
Igor Grosu: Ați început discursul Dumneavoastră că nu o să ne lase. Da? Noi nu de la Rusia cerem voie din ce lume vrem să facem parte. Unicul, unicul care poate decide și va decide lucrul ăsta este cetățeanul Republicii Moldova. Ceea ce Kremlinul nu înțelege. Pentru că acolo e un regim pentru care opinia omului, cetățeanului nu contează. Acolo contează opinia unuia sau a unui anturaj al acestuia. Republica Moldova a demonstrat în cel puțin ultimele trei alegeri că cetățeanul hotărăște. Și oricât de mare sau mică ar fi țara care se uită la rezultatele scrutinelor din Republica Moldova, trebuie să respecte decizia țarii noastre. Pentru că asta e decizie suverană, e a noastră, asumată, și noi decidem ce fel de țară vrem să construim, cu cine să fim prieteni, ce fel de model vrem să avem, aici, la noi acasă.
Moldova 1: Înțeleg că până la urmă nu-i poți cumpăra pe toți alegătorii…
Igor Grosu: Evident că ei vor încerca prin toate metodele să ne compromită, să ne oprească din acest parcurs. Și noi înțelegem lucrul ăsta, și ei înțeleg că noi înțelegem lucrul ăsta. Au două instrumente deja tradiționale, pe care le-am văzut pe parcursul anilor. Asta e minciuna pe care o toarnă în fiecare zi și pe la televiziuni, și pe canale de socializare, platforme de socializare și așa mai departe.
Aici trebuie toți să ne aducem contribuția. De la ziarist la politician, la fiecare om în parte, lider de opinie, societate civilă, care trebuie să explice lucrurile astea. Iar noi ca fiecare cetățean trebuie să ne punem de fiecare dată întrebări când auzim câte o gogoașă de asta, cea mai trăsnită, să verificăm informația, să nu o acceptăm din prima, pentru că asta e miza lor. Cu cât mai neverosimilă este minciuna, ea să prindă.
Pe lângă asta, noi, statul, a mai întreprins și alte acțiuni, așa, mai dure în raport cu acele televiziuni, care deliberat tirajau minciunile și erau finanțate din surse obscure. Și al doilea instrument ăstia-s banii, banii murdari, cum ați spus dumneavoastră, care încearcă să fie aduși prin tot felul de metode - de la transferuri bancare, prin alte țări, ocolind sistemul de sancțiuni, prin cărăuși, prin criptovalută și așa mai departe. Evident că ei suferă mutații permanent, caută diferite căi permanent să aducă banii ăștia pentru a corupe alegătorul. Evident că instituțiile noastre urmăresc foarte atent toate aceste mișcări. Cred că deja v-ați obișnuit în fiecare săptămână, practic, au loc acțiuni ale poliției, Centrului Național Anticorupție, Serviciului de Informații și Securitate. Ele vor continua!
Moldova 1: Întrebarea este dacă reușesc aceste acțiuni să descurajeze, până la urmă, un anumit comportament politic? Dacă nu există aceste pedepse care să demonstreze - dacă îți asumi acest comportament politic și finanțarea ilegală din exterior, atunci vei fi pedepsit penal.
Igor Grosu: Cred că noi deja avem un precedent. Curtea Constituțională a declarat o astfel de grupare politică organizată, ca să nu-i spun grupare criminală organizată, prin scoaterea în afara legii. Noi deja avem un astfel de precedent.
Moldova 1: Dar nu a fost tocmai pus în practică până la urmă.
Igor Grosu: Bine, ei pur și simplu au creat o altă entitate, dar asta nu înseamnă că noi nu știm cine sunt sau instituțiile noastre de drept nu-i știu cine sunt ăștia. Noi toți îi știm cine sunt ăștia și ei își asumă și înțeleg riscurile și consecințele pe care și le asumă atunci când acceptă bani aceștia din exterior, bani murdari, pentru a compromite procesul electoral.
Eu vă mai spun un lucru, chiar mâine avem ședința Parlamentului. Există și o inițiativă legislativă care va fi mâine discutată, care ține de descurajarea sau sancționarea coruperii alegătorului. Deci, dacă până acum coruperea alegătorului era pedepsită numai în raport cu cel care dădea banii, acum este o inițiativă legislativă pentru a împărți responsabilitatea și cu cel care ia bani. Cu alte cuvinte, dacă cei care cred că în continuare vor da bani sau cei care vor lua bani și vor rămâne nepedepsiți, eu cred că, după a doua lectură, ei trebuie să înțeleagă că își asumă niște responsabilități în fața Codului penal. Pentru că nu mai putem tolera astfel de acțiuni împotriva sistemului electoral din Republica Moldova. Iar cetățenii care cred că, luând acești bani își fac pe moment un bine lor, ei trebuie să înțeleagă că își fac un mare deserviciu și pun în pericol viitorul țării acestea, viitorul copiilor lor. Și nu ne vom opri aici! Lupta o să fie nu simplă. Kremlinul înțelege cât de mare este miza.
Moldova 1: Este o luptă informațională.
Igor Grosu: Absolut.
Moldova 1: Spuneam mai devreme despre anumite narațiuni, probabil, se încearcă o exploatare a emoțiilor sociale și am văzut astăzi cu această crimă din sectorul Râșcani din capitală, deja e politizată această infracțiune, dar probabil există anumite breșe care lasă de gândit dacă e vorba de o problemă de corupție sau ar fi vorba de o problemă cum funcționează de fapt legea. Pentru că dacă ar fi să punem cap la cap aceste piese: o persoană, victima - cetățeanul turc care avea o sentință penală și evadase din închisoare, a intrat în Republica Moldova pe acest segment transnistrean pe care autoritățile nu îl controlează, dar se plimba pe străzile Chișinăului, justificând acest lucru cu solicitarea azilului și trebuia să aștepte verdictul.
Igor Grosu: Eu zic să așteptăm să iasă mai mult cu comunicarea organele de drept, poliția, cei care investighează, Procuratura specializată pe acest domeniu, să ne prezinte mai multă informație. Cum a intrat această persoană, ce statut avea, într-adevăr, pentru că, evident, e un caz ieșit din comun. I-aș îndemna pe politicieni să nu speculeze pe acest caz și aici, iată, priviți, chiar e un caz simptomatic în sensul manipulării, cum ați menționat Dvs. Acest eveniment tragic s-a întâmplat la o zi distanță de tragedia de la Spitalul de Copii din Kiev, de la bombardare.
Iată, eu nu i-am auzit pe acești așa-numiți politicieni să iasă cu o condamnare. Bine, nu contează, viața omului evident este fără preț și într-un caz, și în altul. Dar cât de repede s-au grăbit să se erijeze în apărători. Și asta vorbește despre cât de ipocriți sunt și obiectivul lor nu este de a ajuta instituțiile noastre. Eu cred că instituțiile vor depune tot efortul. Sunt în contact permanent și cu instituțiile de peste hotare și vom afla noi într-un final ce a fost asta. Reglări de conturi? Cine sunt actorii și așa mai departe. Dar, cum ați spus, este o mostră de cinism.
Moldova 1: Cum e văzută Republica Moldova, ca o jurisdicție sau ca o țară unde oamenii care au probleme cu legea își pot găsi un refugiu, în contextul scandalului Biroului Interpol din Republica Moldova?
Igor Grosu: Urmează un audit. Acum cred că trebuie să întrebăm pe cei de la IGP la ce etapă este auditul. Sunt multe lucruri de curățat, multe lucruri de corectat pentru că zeci de ani nu s-a intervenit, nu s-au pus întrebări. Acum, cu acest caz care s-a întâmplat astăzi, repet, este un caz ieșit din comun, va trebui foarte atent să-l studieze, să-l analizeze, cerceteze instituțiile noastre și cât mai rapid să fie găsit acest individ și deferit justiției, și sancționat foarte dur pentru a descuraja și a sancționa dur de tot astfel de acțiuni pe teritoriul Republicii Moldova.
Moldova 1: Vedem că regiunea transnistreană rămâne în continuare o zonă gri care vulnerabilizează Republica Moldova din punctul de vedere al securității naționale. Considerați că această strategie oficială pe care o are Guvernul privind regiunea transnistreană, reintegrarea și economică, am mai vorbit cu dumneavoastră aici, ÎN CONTEXT, despre integrarea în câmpul constituțional. Considerați că va da roade totuși această strategie și ce ar trebui de făcut până atunci, ca să nu ajungem în situații precum cea de astăzi?
Igor Grosu: Răspunsul meu este da. Încet, dar sigur dă roade și drept confirmare este și declarația de la ultima reuniune a Adunării Parlamentare a OSCE de la București, unde au fost și colegii mei și, ați urmărit probabil, pe final a fost o declarație care a vizat Republica Moldova și soluționarea diferendului transnistrean, unde, foarte corect a fost menționată problema respectării drepturilor omului în stânga Nistrului. Că cea mai mare parte a dosarelor pe care Republica Moldova le-a pierdut la CEDO vizează încălcarea drepturilor omului în stânga Nistrului. Spun lucrul acesta pentru că, în paralel, noi constatăm un avans în procesul de integrare sau ajustare a regiunii transnistrene la standardele economice, comerciale, Acordul de liber schimb. Cu alte cuvinte, 70 de procente din tot ce se produce acolo este exportat în Uniunea Europeană și doar 3, maximum 6 procente, în Federația Rusă. Atenție, 70 de procente - în UE; 3, maximum 6 – în Federația Rusă!
Cu alte cuvinte, noi deja cred că suntem în momentul în care respectarea drepturilor omului, libertățile de exprimare, de circulație trebuie să fie puse mai des în discuțiile care au loc privind soluționarea conflictului transnistrean. Și da, oamenii deja văd diferența. Puteți să faceți chiar un experiment: să discutați cu oamenii la firul ierbii. Ei trec în partea asta des, vin aici și muncesc. Starea economică, nivelul de salarizare este o discrepanță, prețurile sau accesibilitatea la produse este discrepanță, chiar dacă serviciile sociale, utilitățile sunt mai ieftine, dar știm de ce sunt mai ieftine - sunt subvenționate, nu sunt ajustate la prețurile reale ale zilei și așa mai departe. Eu văd și cred că, chiar și cei mai odioși, așa-numiții conducători din stânga Nistrului, deja văd avantajele integrării europene a Republicii Moldova prin libertatea de a circula, prin libertatea de a călători, de a învăța, de a se trata, de a face afaceri cu Uniunea Europeană.
Moldova 1: Despre Autonomia găgăuză. La un moment dat, exista o platformă de dialog Parlament - Adunarea Populară. Acum nu mai există probabil acest dialog instituționalizat. Cum comunicați cu Autonomia găgăuză și, în vederea acestui referendum din octombrie, nu credeți că ar putea apărea acolo o insuliță antieuropeană?
Igor Grosu: Ei au sistat participarea, nu toți, conducerea Adunării Populare a sistat participarea pe această platformă parlamentară de dialog. Asta nu înseamnă că noi am încetat să discutăm cu primari, deputați din Adunarea Populară, lideri de opinie, oameni de afaceri, profesori, ziariști. Noi continuăm să discutăm. Avem un contact permanent cu ei, cu cetățeni ai noștri din Găgăuzia care înțeleg în primul rând problema sau derapajul în care a ajuns această unitate teritorial-administrativă. Și observ voci care anterior nu se auzeau - din universitari, din oameni de afaceri, politicieni - care prind la curaj și încep a spune lucrurilor pe nume. Este de fapt ceea ce eu îi rugam și colegii mei îi rugau de mult timp. Le spuneam: colegi, problema unității teritorial-administrative trebuie să înceapă de la voi. Din moment ce voi o să începeți a vorbi sincer, deschis, da, dureros, despre situația în care a ajuns Găgăuzia, din momentul acela noi putem porni înainte. Voi puteți porni procesele, pentru că voi sunteți cei mai credibili în fața conaționalilor voștri. Evident că și noi vorbim și noi o să continuăm să vorbim, dar voi trebuie să începeți lucrul ăsta și noi observăm vocile primarilor, vocile consilierilor, oamenilor de afaceri, care au văzut la ce duce politica asta agresivă a executivului, a unor deputați din Adunarea Populară. Ea duce la izolare.
Ca să dau un exemplu, chiar ei recunosc, dle, niciun reprezentant al corpului diplomatic nu se întreține cu ei. Asta nu înseamnă că corpul diplomatic nu merge acolo. Merg, se întâlnesc cu oameni de afaceri, primari, merg la universități, la instituții de învățământ și așa mai departe. Deci, ei încep să înțeleagă, unii recunosc, alții nu vor să recunoască.
Eu cred că noi trebuie să avem răbdare. Lucrurile nu o să se schimbe peste noapte, pentru că, da, trebuie să recunoaștem, Chișinăul prea mult timp a tratat superficial problema Unității Teritorial-Administrative. A fost mai mult tactica sau strategia: să mai cedăm ceva și lucrurile o să se potolească și așa mai departe, până la următoarea situație de polemică. Și apoi să mai cedăm câte ceva și încă ceva și totul o să fie bine.
Pe când adevăratele probleme, de integrare, de consolidare a culturii, valorilor culturale, patrimoniului cultural, de studiere a limbii române, de integrare a minorității găgăuze în societatea moldavă. Acestea au necesitat proiecte care trebuia să ducă în timp. În primul rând, educația…
Moldova 1: Spunea chiar domnul Nantoi la un moment dat că ce se întâmplă în Autonomia găgăuză este de fapt pregătirea tinerilor pentru export în Rusia. Domnule Grosu, mai am o întrebare despre dezbaterea privind neutralitatea. Avem aceste acorduri recente de securitate cu Uniunea Europeană, cu Franța. În aceste zile este și ministrul Afacerilor Externe, domnul Popșoi, la Washington, la Summitul NATO. Toată lumea așteaptă o rezoluție care se va referi și la Republica Moldova. Anul trecut, la Vilnius, am văzut că aliații NATO au vorbit despre Republica Moldova și despre necesitatea de retragere a trupelor ruse de pe teritoriul țării noastre. De ce este importantă această dezbatere și dacă, până la urmă, neutralitatea pe care o avem astăzi în Constituție funcționează așa cum am vrut noi inițial?
Igor Grosu: Neutralitatea trebuie consolidată, trebuie clădită. Ea nu apare de la sine. Dacă am scriu eu acum pe foaia asta „neutralitate” și dacă asta e scris în Constituție, asta nu-i suficient. Ea trebuie recunoscută, susținută, prin politici, prin instituțiile pe care le ai. Ai instituții puternice, ești neutru. Altfel, rămâne declarativ.
Repet. Unica țară care ne dă nouă lecții de neutralitate, dar care în același timp încalcă neutralitatea noastră prin faptul că își păstrează în continuare, ilegal, armata pe teritoriul nostru și munițiile pe teritoriul nostru, este Federația Rusă. Nu Ucraina, nu România, nu oricare altă țară. Este această țară care, de la Summitul de la Istanbul, la care s-au angajat să-și ia armata și munițiile, continuă s-o țină aici. Și o să vedeți, probabil, mâine sau poimâine o să apară reacții că e vorba de pacificatori. Nu, noi nu vorbim de pacificatori, noi vorbim de armata rusă, căci sunt două bucătării diferite. Armata rusă care se află ilegal în continuare pe teritoriul Republicii Moldova.
Iar tot ce facem noi prin faptul că semnăm acorduri de ajutor reciproc cu Uniunea Europeană și este acel acord pe care l-am semnat cu UE. Iată, zilele trecute, cu România am ratificat în Parlament. Da, acestea sunt acorduri prin care se respectă neutralitatea noastră, prin care militarii noștri pot participa la misiuni internaționale sub egida ONU, sub egida Uniunii Europene, sub egida OSCE.
Mâine, în Parlament, noi avem de ratificat un acord prin care militarii noștri vor avea posibilitatea să participe într-o misiune pacificatoare în Bosnia și Herțegovina sub mandatul Uniunii Europene. Iată, aceste participări ne ajută ca ofițerii noștri să fie și mai bine pregătiți, să fie această cooperare, interoperabilitate cu colegii din alte țări. Iată, pentru asta noi facem lucrurile în Republica Moldova. Pentru asta noi alocăm resurse suplimentare pentru a repara cazărmile, a construi și a crea condiții pentru familiile militarilor, pentru a le spori salariile, solda soldatului. Pentru ca atunci când ai să vezi un militar să ai sentimentul ăsta de mândre. Educat, bine echipat, cult, să cunoască o limbă străină, să ai o plăcere să-l vezi cum defilează, cum se prezintă. Asta înseamnă și educație patriotică și respect față de armata ta, de militarul tău sau de polițistul tău și așa mai departe.
Moldova 1: Domnule președinte, pe final, o curiozitate personală. Astăzi, pe Moldova 1 este semifinala Anglia - Olanda. Aș vrea să vă întreb dacă ați avut o echipă favorită la acest turneu final european și dacă a mai rămas în competiție?
Igor Grosu: Nu a mai rămas. A fost acea surpriză pe care ne-a făcut-o România. A fost ceva extraordinar! Recunosc, echipa Ucrainei a trecut pe la noi. Dacă vă amintiți, a fost acel meci cu echipa noastră și după meciul nostru chiar am avut emoții, prima interacțiune era cu echipa României. Dar a fost peste așteptările mele. Bine, acum să câștige cel mai bun și să avem parte de un fotbal frumos. Eu cred că asta e cel mai important. Și sportul, în special fotbalul, este alternativa războiului. Acestea sunt competițiile care trebuie să aibă loc între națiuni, între popoare, între state. Da, o competiție frumoasă în care toată lumea să aibă plăcere și să câștige cel mai puternic.
Moldova 1: Vă mulțumesc frumos pentru această conversație.
Igor Grosu: Eu vă mulțumesc.
