Interviu ÎN CONTEXT// Andrei Curăraru: O șansă mai bună de soluționare a conflictului transnistrean nu am mai avut
Anunțurile anonime prin care locuitorii din stânga Nistrului sunt chemați la un miting pe 20 iulie reprezintă o „diversiune mediatică” și o „operațiune psihologică”, fiind o dovadă că populația nu mai este atât de loială regimului secesionist, susține expertul în politici publice și securitate, Andrei Curăraru. Prezent în platoul emisiunii ÎN CONTEXT, analistul WatchDog a constatat că „o oportunitate mai bună decât acum de soluționare a conflictului transnistrean nu am mai avut-o și trebuie să înțelegem că este în interesul majorității părților implicate”.
Organizatori anonimi cheamă locuitorii din stânga Nistrului la un miting cu mesaje anti-secesioniste. MGB-ul de la Tiraspol ar descuraja participarea la proteste, în timp ce mai multe surse susțin că anume această structură ar fi lansat chemările la miting.
Lucia Vieru, jurnalistă Moldova 1: Tiraspolul continuă să tulbure apele Nistrului și întețește falsurile. De data aceasta, în spațiul public, prin intermediul mai multor canale anonime de Telegram, transnistrenii sunt chemați la un miting pe 20 iulie. Doar că Tiraspolul se contrazice singur în informațiile pe care le aruncă în spațiul public. Pe de o parte, MGB-ul transnistrean acuză Chișinăul că s-ar afla în spatele acestor apeluri și că ar descuraja locuitorii să participe, pe de altă parte, mai multe surse dezvăluie că anume de la acest presupus „minister al securității” ar fi pornit totul. Un angajat al acestei structuri ar fi primit indicații să lanseze acest apel. Printre revendicările presupușilor „organizatori” se regăsesc creșterea salariilor, a pensiilor și a compensațiilor la nivelul celor de care beneficiază locuitorii de pe malul drept al Nistrului. Aparent, pe unii nu-i mai aranjează suplimentele rusești la pensie de 9 dolari. Așadar, este cunoscut faptul că asemenea acțiuni de destabilizare își au originea la Moscova. Despre acestea SIS atenționa încă la începutul acestui an. Scopul acestora ar fi compromiterea referendumului din toamnă și a candidaților proeuropeni la alegeri. Republica Moldova nu este „la prima experiență” în ceea ce privește încercările de destabilizare pe ambele maluri ale Nistrului. Chișinăul sfidează însă Moscova, semnând pacte de securitate cu Uniunea Europeană, iar țările membre ale blocului comunitar și NATO nu o singură dată și-au reconfirmat sprijinul pentru Republica Moldova.
Moldova 1: Sunt sau nu o diversiune informațională aceste mesaje lansate pe rețele în regiunea transnistreană? Și, în general, sunt posibile proteste libere în regiunea transnistreană?
Andrei Curăraru: Cred că răspunsul la întrebare se conține chiar în întrebarea în sine. Am văzut ultimul protest organizat administrativ cu niște cerințe mari, iar dacă ne uităm chiar și la felul cum sunt organizate aceste mesaje, înțelegem că transnistrenii s-ar teme de astfel de proteste și încearcă să facă și o profilaxie pe interior ca oamenii să știe că, dacă vor avea nemulțumiri, vor fi considerați agenți ai Chișinăului. Ei organizează astfel de măsuri de dezinformare, aș spune eu chiar operațiuni psihologice din când în când și se înscrie totul într-un fir narativ frumos. În iunie au făcut împreună cu forțele de pacificare niște exerciții de oprire a unor forțe care ar ataca aceste forțe de pacificare. Și acum, iată, urmează această diversiune mediatică, aș spune eu.
Dar, până la urmă, Chișinăul trebuie să reacționeze în felul următor: noi suntem pentru reintegrare cu pace și încercați să implementați o nouă rezoluție a Adunării Parlamentare a OSCE care a și cerut asta și venim cu un protest.
Moldova 1: Dar faptul că ei recurg la asemenea operațiuni psihologice ascunse este o dovadă că înțeleg că poate pierd sprijinul populației, poate, într-adevăr, lumea de acolo nu mai este la fel de loială regimului secesionist? Există asemenea emoții sociale?
Andrei Curăraru: Cred că la mijloc sunt, cel puțin, trei motive. Unu, trebuie să mai raporteze și ei la Moscova că fac ceva. A fost o perioadă destul de lungă în care nu au fost activi și chiar monitorizam să vedem ce mai fac ei acolo. Doi, acea frică pe care vor să o creeze în legătură cu posibile destabilizări în regiune. Și trei, tensionarea relațiilor cu Chișinăul pentru a nu permite următorii pași în negocieri, inclusiv instaurarea unui regim economic normal, revenirea businessului din stânga Nistrului în legalitate, având așa un motiv formal să spună că noi nu negociem cu cei care organizează proteste în regiune.
Dar dacă ne uităm la cerințele pe care le-au înaintat ei: mărirea salariilor și pensiilor până la nivelul celor din Republica Moldova sau diminuarea ratei de credit de la 25 la 15 procente, eu cred că locuitorii din stânga Nistrului ar trebui să se gândească că astfel de soluții le poate oferi mai degrabă Chișinăul decât Tiraspolul.
Moldova 1: Până la urmă se pot molipsi de aceste idei, chiar dacă nu le-au avut până acum?
Andrei Curăraru: Eu cred că ei monitorizează bine spiritul și starea din interiorul regiunii și acele mesaje pe care le spun oamenii la bucătărie, ascunși, și le mai transmit lor agenții, le-au formulat așa ca nimeni să nu încerce să le promoveze în mod real. Dar este clar că chiar și ei recunoșteau la începutul anului că economia Transnistriei a scăzut cu 18 procente comparativ cu 2023. Și asta este doar din cauza faptului că se duce acest război ilegal și multe dintre firmele cu care aveau ei parteneriate au nimerit sub sancțiuni. Până la 80 de procente din exporturi acum în Transnistria sunt orientate spre UE și această cifră doar va crește.
Moldova 1: Asta înseamnă că logica pasului următor - reintegrarea sistemului economic, și de fapt asta ar fi miza lor - să fugă de acest regim unic economic pe ambele maluri ale Nistrului?
Andrei Curăraru: Cred că unul dintre scopurile pe termen scurt este să amâne cât mai mult intrarea în plățile de taxe și impozite la nivelul de 100 de procente față de cele din Republica Moldova, fiindcă va fi clar că nu mai este nicio utilitate pentru firmele de acolo să fie înregistrate în regiune. Ele se vor înregistra doar la Chișinău și vor spune că, uite, facem toată producția în Chișinău, că altfel nu putem. De ce să vă achităm și vouă?
Moldova 1: Dar este acolo o industrie care aduce bani buni în bugetul regimului secesionist?
Andrei Curăraru: Sperăm că capii industriei, acest bloc oligarhic Sheriff, să înțeleagă că interesul lor este mai degrabă apropiat de Chișinău, fiindcă exporturile, potențialul de investiții legat de fondurile de preaderare, toate sunt foarte interesante pentru Sheriff, dar și participarea la reconstrucția Ucrainei, de ce nu? Posibilități de comerț facilitat pe în termen mai lung, niște regimuri facilitate pentru businessul din Transnistria în cazul soluționării conflictului care ar putea să dureze cu mult mai mult decât ceea ce le poate oferi Moscova.
Pe de altă parte, vedem care este metoda Moscovei. Venind în regiunile nou-ocupate, au transmis toate businessurile sau cecenilor sau unor oligarhi locali de la ei din regiuni și n-au lăsat aproximativ nimic acelor lideri regionali. Și dacă e să ne gândim la cine conduce acum Donețkul și Luganskul, nu a rămas nimic din elita politică anterioară, între ghilimelele de rigoare. Sunt toți numiți de Moscova și ei se tem inclusiv de asta.
Moldova 1: Dar nu știm cât va dura acest război al Rusiei în Ucraina. Se pare că e o perioadă de tranziție sau de așteptare, pentru că atât timp cât nu vor fi siguri cei de la Tiraspol unde se va opri armata rusă, nu vor accepta să meargă în negocieri mai profunde cu Chișinăul.
Andrei Curăraru: Atât timp cât funcționează scutul ucrainean, nimeni, în afară de poate acest MGB sub picior rusesc, nu este interesat în regiune de escaladarea conflictului, de o poziție mai agresivă față de Chișinău. Businessul vrea să facă comerț, autoritățile inclusiv. Și Vadim Krasnoselski înțelege că, dacă vin încoace direct rușii, el va fi demis și va fi altcineva pus în locul lui. Acei oligarhi, după informațiile din date deschise, în general încearcă să-și evacueze fondurile de acolo, să meargă la vânzarea acestor fonduri, pentru că se tem pentru viitorul lor.
O fereastră de oportunitate mai bună decât acum de soluționare a conflictului transnistrean nu știu dacă am avut-o și trebuie să înțelegem că este în interesul majorității părților implicate. Iar dacă vom avea în continuare sprijinul Ucrainei și nu vor reîncepe acele căi contrabandiste, până și acea finanțare indirectă prin gazele naturale aproape gratuite, mă rog, gratuite, pe care le obțin ei nu-i va mai ajuta, pentru că, până la urmă, creșterea economică în Republica Moldova este cu mult mai mare decât în această regiune și îmi pare rău de concetățenii noștri care trebuie să sufere în aceste condiții.
