Podurile de carte românească: Moștenire culturală între Chișinău și județele din România
În preajma sărbătorilor naționale din această lună, bibliotecile pregătesc evenimente deosebite. Mai ales că zece importante instituții ale cărții în limba română din Chișinău au fost inaugurate cu sprijinul bibliotecilor județene din România anume la sfârșitul lunii august. Prima bibliotecă de carte românească - „Transilvania", a fost inaugurată pe 29 august 1991, la doar două zile după Declararea Independenței Republicii Moldova.
„Constituirea unei biblioteci este pe picior egal cu edificarea unei biserici”, spune Lidia Kulikovski, formatoare, biblioteca „B.P. Hasdeu”.
Din 1990 până în 2013, Lidia Kulikovski a fost directoarea Bibliotecii Municipale „Bogdan Petriceicu Hasdeu". După marea izbândă, decretarea limbii române și revenirea la grafia latină, ea s-a implicat în deschiderea filialelor de carte românească. O misiune deloc ușoară.
„Ne-am trezit cu biblioteci inutile, pentru că la noi erau 90 de procente de carte în limba rusă. Prima colecție de carte a fost de 15 mii de volume”, a adăugat Lidia Kulikovski.
Prima bibliotecă de carte românească a fost „Transilvania", ctitorită de administrația bibliotecii din Cluj cu inimosul ei director Traian Brad. S-au implicat și alte biblioteci județene cu cărți, mobilier și specialiști. Cu nostalgie evocă acea perioadă Parascovia Onciu, directoare de 33 de ani a Bibliotecii „Transilvania".
„Mă bucur că mi-a căzut această norocire, eu zic norocire, pentru că cu adevărat am trăit toate evenimentele frumoase care au avut loc aici, la bibliotecă. De la cele zece mii de cărți cu care am pornit, acum suntem la 67 de mii de cărți”, declară Parascovia Onciu, directoare, Biblioteca „Transilvania”.
„A fost prima bibliotecă de carte românească și primii ani au fost niște rânduri până la ieșirea din bibliotecă”, afirmă Ludmila Căpiță, bibliotecară.
După „Transilvania", au urmat bibliotecile „Onisifor Ghibu", „Alba Iulia", „Maramureș", „Liviu Rebreanu", „Ștefan cel Mare", „Târgoviște", „Ovidius" și „Târgu Mureș".
„Aportul Clujului și celorlalte județe care au fondat biblioteci a fost de 600 de mii de cărți în limba română. Astfel, am ajuns de la trei procente în limba moldovenească în 1990 și restul în limba rusă, am ajuns la 60 de procente în limba română”, susține Lidia Kulikovski.
În acea perioadă, Iulian Filip era șef al Direcției Cultură Chișinău. Scriitorul spune că după podurile de flori au venit podurile de carte care au completat rafturile bibliotecilor și au dat răspunsuri la întrebările căutate în limba română.
„Ne dorim un 31 august în continuare cu mânecile răsuflecate, pentru că în contextul promovării limbii frumos vorbite, limbii simțite, mai rămânem datori. Cartea minoritară în limba română e o realitate care ar trebui să deranjeze, pentru că o carte în limba română vine în acest blazon de noblețe statală atunci când este suficientă”, spune Iulian Filip, scriitor.
Pe 31 august, reprezentanții bibliotecilor județene din România, care au ctitorit cele zece biblioteci de carte românească la Chișinău, vor reveni cu donații de carte și cu aceeași dragoste de a celebra împreună Limba Română.
Autor: Silvia Hodorogea
