Guvernul vs. HoReCa: Noile propuneri anti-fumat stârnesc nemulțumiri
Autoritățile ar putea interzice fumatul în toate spațiile publice deschise, inclusiv în preajma stațiilor de așteptare a transportului public, pe terasele cafenelelor, restaurantelor și în zonele de agrement. O inițiativă legislativă în acest sens este supusă consultărilor publice. Noile restricții anti-fumat propuse de Ministerul Sănătății au generat o reacție puternică din partea sectorului HoReCa care consideră că măsurile sunt excesiv de stricte și dificil de implementat.
Expertă în politici publice pe domeniul HoReCa, Aneta Zasavițchi, a criticat aceste modificări legislative, subliniind că „deși intenția legii este bună, lipsa unor mecanisme clare de implementare creează probleme majore pentru agenții economici din sector.”
Aneta Zasavițchi a mai adăugat că sancțiunile prevăzute în lege sunt disproporționate, afectând în principal agenții economici și personalul responsabil din cadrul unităților de alimentație publică, în timp ce fumătorii înșiși sunt sancționați într-o măsură mult mai mică. „Este cea mai dură lege din Uniunea Europeană în acest domeniu și nu văd sensul acestor restricții atâta timp cât statul permite încă vânzarea produselor din tutun persoanelor cu vârsta de peste 18 ani,” a subliniat ea.
Autoritățile din domeniu oferă în schimb o perspectivă diferită, apărând modificările propuse. „Aceste propuneri sunt necesare pentru a ne armoniza integral cu legislația Uniunii Europene și pentru a îndeplini obligațiile pe care Republica Moldova le are ca parte a Convenției Cadru privind controlul tutunului,” a explicat directorul adjunct al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), Ion Șalaru. El a menționat că reglementările propuse clarifică și extind zonele unde fumatul este interzis, incluzând toate tipurile de produse din tutun, de la țigările obișnuite până la țigările electronice și narghilea.
De asemenea, Ion Șalaru a subliniat că unul dintre obiectivele-cheie ale acestei legi este protejarea dreptului la un mediu fără fum pentru toți cetățenii, inclusiv pentru cei nefumători. „Majoritatea populației Republicii Moldova, peste 70%, nu fumează, iar datoria noastră este să asigurăm că aceștia, inclusiv fumătorii și familiile acestora, au acces la un mediu sănătos,” a declarat el.
În plus, modificările propuse vor impune noi reguli și asupra conținutului audiovizual, interzicând promovarea scenelor de consum al produselor din tutun în programele media destinate publicului larg.
Cei care nu respectă legea anti-fumat din Republica Moldova se vor confrunta cu sancțiuni severe, conform modificărilor propuse. Persoanele fizice care fumează în spațiile interzise pot fi amendate cu până la 2.250 de lei sau pot fi obligate să efectueze muncă neremunerată în folosul comunității. Pentru agenții economici și persoanele juridice, amenzile sunt mult mai mari și pot ajunge la 15.000 de lei, iar în unele cazuri, acestea pot fi private de dreptul de a desfășura anumite activități pentru o perioadă de la 6 luni la un an.
Republica Moldova este singura țară din Regiunea Europeană a OMS care are o tendință de creștere a consumului de tutun
Potrivit studiului național recent, care a examinat prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile (STEPS 2021), trei din zece moldoveni de vârsta adultă (29,9%) se declară fumători actuali și mai mult de un sfert (26,2%) consumă zilnic produsele din tutun.
Cea mai mare îngrijorare este determinată de creșterea folosirii produselor de tutun încălzit și a țigărilor electronice, în special printre adolescenții din Republica Moldova. Deja in 2019, conform datelor studiului în rândul tinerilor (Global Youth Tobacco Survey, GYTS) 16,3% dintre tinerii in vârsta de 13-15 ani foloseau produse de tutun, inclusiv produse de tutun încălzit. Conform aceluiași studiu, 12,7% dintre tinerii în vârsta de 13-15 ani foloseau țigări electronice. Astfel, deși procentul adolescenților care fumează în prezent țigări este în continuă scădere, acest beneficiu este contracarat de faptul că mai mulți fumează curent țigări electronice și produse din tutun încălzit. În 2019, mai mult de 1/3 din adolescenți (31,7%) au declarat că au încercat se fumeze țigaretele electronice cel puțin o dată, procentul consumatorilor curenți fiind de 12,7%.
