INTERVIU // Anatolie Gremalschi: Școlile mici nu asigură o educație de calitate
Practica demonstrează că școlile mici nu asigură calitatea educației și trebuie să pornim de la interesul superior al copilului și mai puțin de la argumente de ordin economic. Mulți părinți nu înțeleg că anume calitatea studiilor asigură un viitor mai bun, și nu vecinătatea școlii, susține expertul în educație, Anatolie Gremalschi. Fostul ministru al Educației a îndemnat să susținem autoritățile care vor să investească în educație și să se evite politizarea acestui subiect. „Avem cadre didactice foarte bune, curricula școlară, foarte bună, și elevi dornici de a învăța, dar sunt probleme de sistem”, a explicat expertul în ediția de știri de la Moldova 1.
Moldova 1: Potrivit Ministerului Educației, 10 instituții de învățământ au fost închise în acest an, iar alte 13 au fost reorganizate prin fuziune sau absorbție, în special este vorba de școli din raionul Sângerei, Soroca, Briceni sau Ialoveni. Despre necesitatea reformelor, dar și cum putem dezvolta sistemul de educație de la noi, discutăm cu profesorul universitar Anatolie Gremalschi, care este în legătură directă cu noi. Domnule Gremalschi, am văzut declarațiile anterioare ale autorităților care menționau că reorganizarea și optimizarea unor instituții de învățământ este necesară pentru că ar fi o soluție pentru o mai bună educație pentru elevi, dar și pentru economisirea resurselor publice. De asemenea, am văzut și unii părinți care spun că în acest fel se pierd satele și nu mai au viitor. Unde este linia de mijloc, în opinia Dumneavoastră?
Anatolie Gremalschi: Chiar și în zilele de sărbătoare, vrem sau nu vrem, trebuie să abordăm problemele cu care se confruntă sistemul educațional. Și autoritățile au perfectă dreptate că nu încearcă să le ascundă sub preș și le formulează în mod tranșant. În primul rând, se pornește de la interesul superior al copilului și mai puțin de la argumente de ordin economic. Practica demonstrează că școlile mici nu asigură calitatea educației. Un argument în plus sunt rezultatele examenului din acest an când au fost școli cu puțini elevi în care, practic, niciun elev n-a putut promova examenul de absolvire a gimnaziului.
Noi avem în țară circa 300 de școli care au mai puțin de 100 de elevi. Avem în țară școli primare în care copiii învață în așa-numitele clase simultane, întâia plus a treia, a doua plus a patra. Ne putem da seama ce fel de învățătură se face acolo.
Și avem gimnazii care nu au un complet de clase de gimnaziu. Lipsesc fie clasele a 5-a, fie a 7-a. Prin urmare, facem abstracție de cheltuieli. Eu consider că autoritățile sunt gata să investească în educație cât pot. Dar ne orientăm spre calitatea educației. Faptul că mulți părinți, cu regret, încă nu înțeleg faptul că anume calitatea asigură un viitor copilului, și nu vecinătatea școlii, creează o anumită presiune socială. Și, evident, această presiune socială este exploatată în mod intenționat de unii politicieni, care fac o legătură între existența unui sat și existența unei instituții de învățământ. Să nu uităm: satul există acolo unde sunt resurse naturale. Dacă vom construi, prin abstracție, o școală în câmp deschis, nu neapărat în jurul școlii va apărea un sat. Situația este exact inversă. Resursele naturale, resursele umane duc la apariția satului, satul are populație și creează o școală. Prin urmare, apelul nostru este către toți părinții: să conștientizăm importanța calității educației, să nu politizăm problema și să susținem autoritățile în oferirea unui viitor mai bun copiilor.
Moldova 1: Despre calitatea studiilor vorbesc și rezultatele testului PISA cel mai recent, de altfel, care plasează Republica Moldova pe locul 45 din 81 de țări care au participat la acest top și suntem în urma Bulgariei, Mongoliei, Kazahstanului și a României. Vreau să vă întreb, unde clacăm? De ce avem aceste topuri și aceste plasamente?
Anatolie Gremalschi: Noi avem cadre didactice foarte bune, avem curricula școlară foarte bună, avem elevi dornici de a învăța, cu regret, avem probleme de sistem. Nu am putut afirma meritocrația în sistemul de învățământ. Copiatul a dominat până în acest an aproape toate examenele organizate în școli, cu excepția Bacalaureatului, care este organizat de minister, și campaniile desfășurate și de societatea civilă și de autorități privind consolidarea integrității în învățământ nu s-au soldat cu succesul dorit. Și iarăși revin la examenul de absolvire a gimnaziului, când ministerul a fost nevoit să ofere copiilor a doua șansă pentru că foarte mulți copii au picat examenul de gimnaziu. Anul trecut, aveam practic 100 de procente însușită și rata de promovare la examene. Iar, cum spuneți și Dumneavoastră, la PISA ratele respective ar fi doar de 50 de procente. Apelul nostru este unul foarte simplu: haideți să fim onești, haideți să optăm pentru meritocrație, haideți să educăm copiii noștri în dragostea față de învățătură, să fie perseverenți.
Moldova 1: Anul acesta vine cu mai multe noutăți, vor fi operate modificări la curriculă. Elevii vor avea posibilitatea să studieze și materii care țin de digitalizare. De asemenea, vor fi interzise telefoanele mobile în timpul orelor. Este aceasta o soluție?
Anatolie Gremalschi: Faptul că curriculumul școlar trebuie revizuit o dată la 5-8 ani este indiscutabil. Au loc schimbări în societate, se dezvoltă știința, se dezvoltă metodele de predare, învățare, evaluare. Și Ministerul, din câte știm noi, a creat grupuri de lucru care vor elabora curricula bazată pe noi principii, pe libera alegere a disciplinelor școlare, pe democratizarea procesului de învățământ, pe modernizarea educației prin digitalizare.
Totodată, trebuie să ținem cont și de faptul că, în societatea modernă, în timpurile moderne, metodele din Evul Mediu prin impunere nu mai pot fi aplicate. Nu putem forța un copil să învețe în anii de liceu o disciplină pe care el o consideră irelevantă pentru cariera lui profesională. Și din acest punct de vedere, trebuie să educăm cadrele didactice, în primul rând, să fie mai receptive la necesitățile elevilor și ale părinților. Să nu opună rezistență. Fiindcă atunci când se discuta noul curriculum, am avut și rezistență din partea anumitor cadre didactice. Și mizăm foarte mult pe cadrele didactice tinere. S-o recunoaștem cinstit, ele sunt mai deschise spre inovare.
