Corespondență // Caută oare guvernul Giorgiei Meloni să ridice vârsta de ieșire a italienilor la 70 de ani?
Ministrul italian al Funcției Publice a lansat ipoteza ca anumiți funcționari publici să poată lucra până la vârsta de 70 de ani, pe bază de voluntariat. O ipoteză care a început să fie distorsionată pe rețelele sociale, mai ales de către ideologi de stânga care explică cum guvernul de dreapta al Giorgiei Meloni caută să exploateze bătrânii.
Sigur, în Europa, guvernele încep să ia din ce în ce mai mult în serios perspectiva îmbătrânirii tot mai accelerate a populației, ceea ce îngreunează povara pensiilor asupra finanțelor publice și face că legislatorii (precum Emmanuel Macron în Franța) să vadă în ridicarea vârstei la care se iese la pensie o soluție cel puțin temporară. În realitate, afirmațiile că guvernul italian ar dori să permită ridicarea vârstei de pensionare la 70 de ani sunt înșelătoare.
Într-un interviu cu Corriere della Serra, pe 9 Septembrie, ministrul Funcției Publice, Giovanni Zangrillo, a explicat că ar dori să eficientizeze administrația prin angajarea a 350.000 de tineri angajați, dar și prin păstrarea celor mai experimentați profesioniști, cu condiția ca aceștia să fie voluntari. În acest interviu, ministrul propune mai multe măsuri pentru a răspunde provocărilor managementului resurselor umane din sectorul public, în special din cauza îmbătrânirii populației active și a dificultăților de recrutare în anumite discipline și domenii (știință, tehnologie, inginerie, matematică).
În această etapă, nu a fost însă formulată nicio propunere generală de creștere a vârstei de pensionare la 70 de ani pentru toți italienii și nici măcar pentru funcționarii publici.
Ce l-a determinat însă pe ministru să se gândească la „amânarea vârstei de pensionare”? Întrebat despre această idee, el explică că „în primul rând aș vrea să reamintesc că angajații din sectorul de securitate și apărare se pensionează la 60 de ani, în timp ce toți ceilalți pleacă la 65 de ani cu cel puțin 42 de ani si nu stiu cate luni de cotizare, sau la 67 de ani. La elaborarea planului bugetar pe termen mediu pe șapte ani, care vor fi incluse în următoarea lege de finanțe, am discutat cu ministrul Economiei Giancarlo Giorgetti posibilitatea de a aprofunda oportunitatea de a menține oamenii în serviciu până la vârsta de 70 de ani.»
Propunerea s-ar aplica administrațiilor, inclusiv celor descentralizate, care consideră ca o pârghie de management importantă păstrarea în muncă a unui anumit număr de angajați până la vârsta de 70 de ani ca procent din cifra de afaceri [rata de rotație a personalului unei companii ; nota editorului]. Pe bază voluntară.” Potrivit ministrului, acest lucru ar trebui să privească în jur de 10 % din plecările anuale, în funcție de fluctuația personalului din serviciul public.
Modificarea regimului pensiilor: exemplul Franței
Pe scurt, vârsta actuală a ieșirii la pensie în Franța este de 62 de ani, însă Macron dorește să o ridice la 64 de ani. Revolta populară l-a făcut deja să renunțe în timpul primului său mandat.
În Germania, în schimb, vârsta ieșirii la pensie este ridicată progresiv și va atinge, în 2030, bara de 67 de ani!...
În majoritatea țărilor europene, vârsta pensiei este de 65 de ani pentru bărbați și 60 sau 61 pentru femei.
În altele, precum Belgia, Danemarca, Finlanda sau Norvegia, nu se face o distincție în funcție de sex și vârsta e de 65 de ani și pentru bărbați și pentru femei. În Grecia și Italia, unde se iese cel mai târziu la pensie, pragul vârstei e de 67 de ani atât pentru bărbați cât și pentru femei.
Sistemul german al pensiilor de la stat - în pragul colapsului
Sistemul de pensii de stat german se va prăbuși dacă nu va crește vârsta de pensionare în concordanță cu o speranță de viață în creștere rapidă, a avertizat șeful unui organism comercial influent.
Germania, care are una dintre cele mai îmbătrânite populații din Europa și este de așteptat să îmbătrânească și mai rapid în următoarele câteva decenii. Aceasta înseamnă că sistemul său de pensii de stat va fi supus atât unei finanțări mai slabe din partea unei forțe de muncă tot mai mici, cât și a cererii mai mari de plăți din partea unui număr tot mai mare de pensionari.
În sistemul actual al Germaniei, pensia de stat garantează pensionarilor cel puțin 48% din salariul mediu până în 2025.
Vârsta actuală de pensie de stat este de 65 de ani, dar este în curs de a ajunge treptat la 67 de ani.
Rainer Dulger, președintele Confederației Patronatelor Germane, a declarat pentru ziarul Bild am Sonntag că sistemul se va prăbuși în cinci ani în absența unei intervenții.
El a spus: „La fiecare 100 de contribuabili, în prezent sunt aproximativ 50 de pensionari; peste 15 ani vor fi 100 de contribuabili la fiecare 70 de pensionari. Aceasta înseamnă că finanțarea sistemului nostru de pensii este pe punctul de a se prăbuși.
Dulger a adăugat că sistemul va mai crea și un decalaj generațional.
Pensionarii riscă să devină majoritari mai peste tot în Europa
Îmbătrânirea populației rămâne mai peste tot o mare problemă. Pentru a lua un exemplu cum e cel al Bulgariei, din care se emigrează mai puțin decât din România sau Moldova: se considera ca populația Bulgariei a scăzut cu peste un milion din 1989 încoace, fiind astăzi de abia peste 7 milioane de locuitori. Economia Bulgariei continuă astfel sa prezinte o balanță extrem de defavorabilă pe termen lung, raportul intre persoanele active si pensionari fiind de 1:1.
Pe termen lung, odată cu scăderea demografiei și îmbătrânirea continuă a populației, pensionarii riscă să devină majoritari. Într-o țară cum e Bulgaria, lucrătorii de astăzi trebuie astfel să contribuie atât pentru ei înșiși, cât și pentru pensiile și asigurările celor care nu mai lucrează. Vârsta ieșirii la pensie pentru cei care au contribuit in mod regulat este de 63 de ani pentru bărbați și 60 pentru femei. Pensiile rămân însă foarte mici, unele chiar sub limita subzistentei, pentru a nu spune a supraviețuirii, ceea ce înseamnă că presiunile pentru a obține sporirea lor nu încetează să crească.
Pentru a ieși din această spirală, soluția cea mai evidentă ar fi ridicarea vârstei de ieșire la pensie pentru toată lumea, la 65 sau chiar 67 de ani. Acesta este însă un risc politic foarte important, cum s-a văzut în Franța lui Macron, unde protestele au dus chiar și la masive violențe sociale pentru modesta ridicare propusă de la 62 la 64 de ani.
Francezii, cu 62 de ani pentru bărbați și femei, sunt astfel cei mai privilegiați din Europa, sau cel puțin din Uniunea Europeană.
Autor: Dan Alexe
