„Bagatelele” lui Glebus Sainciuc au prins viață la Muzeul Național al Literaturii Române
Moștenirea culturală din patrimoniul muzeelor naționale este valorificată eficient prin intermediul tehnologiilor și industriilor creative. Astfel, vizitatorii Muzeului Național al Literaturii Române au posibilitatea de a redescoperi imaginile și vocile scriitorilor basarabeni cu ajutorul realității augmentate. Sursa de inspirație pentru tinerii creativi au fost șarjele scriitorilor basarabeni și bagatelele, realizate de maestrul Glebus Sainciuc.
Tehnologiile, spiritul creator al tinerilor produc adevărate minuni, astfel că scriitorii din șarjele maestrului Glebus Sainciuc se mișcă, vorbesc și recită.
Și la Spiridon Vangheli este exact vocea scriitorului. „Când l-au primit pe Guguță în clasa 1, de bucurie, el a măturat drumul de acasă până la școală cântând!”.
Moștenirea culturală din fondul muzeului a prins viață datorită ideilor inovatoare.
„O expoziție de format mai nou, în care am adus desenele lui Glebus Sainciuc la viață, am lucrat cu patrimoniul muzeului, șarjele pe care el le-a făcut scriitorilor, cât și „Bagatelele” din arhiva familiei cu care am făcut o carte, dar după aceea le-am animat”, susține durectoarea companiei, Olga Radu.
„Cel mai fain moment a fost realitatea argumentată și inteligența artificială cu care noi am dat viață portretelor scriitorilor, adică fiecare scriitor să vorbească cu vocea lui specifică”, a menționat directoarea creativ al companiei, Dumitru Gangaliuc.
Surprins de reîntâlnirea, într-o nouă formulă, cu creația celebrului său părinte Glebus Sainciuc era și fiul maestrului.
„Mă bucură găselnița asta a animatorului când el îl simte pe Glebus când au animat bagatelele și eu mă uitam și deodată am simțit că el era prezent și râdea și el, Glebus”, a afirmat artistul plastic, Lică Sainciuc.
În cadrul expoziției, o atracție aparte sunt bagatelele lui Glebus Sainciuc, multe dintre care au ajuns într-o carte de referință, iar în alt spațiu, vizitatorii au trăit o experiență inedită în preajma bagatelelor animate.
„Este primul proiect de acest gen la muzeul nostru și e primul proiect în care sunt puse în mișcare tehnologiile noi ale muzeelor viitorului Sper foarte mult să avem continuitate, un proiect susținut de partenerii de dezvoltare”, a menționat directoarea Muzeului de Literatură, Maria Șleahtițchi.
„Ne bucurăm să susținem această sinergie între industria culturală, industria creativă și industria IT de tehnologii. Este un proiect în premieră pentru Republica Moldova. Noi l-am prezentat un pic mai devreme, la Bookfest București și a fost proiectul de referință pentru că toată lumea vroia să vină să vadă cum tradiția și cultura se îmbină cu tehnologiile”, a precizat directoarea proiectului „Tehnologiile Viitorului”, Doina Nistor.
Și alte instituții muzeale au devenit parte a proiectului „Muzeele Viitorului”.
„Sunt în consonanță cu tendințele actuale și cu dorința tinerilor de a redescoperi aceste obiecte de patrimoniu, aceste povești naționale prin intermediul tehnologiilor informaționale și prin această realitate argumentată pe care o vedem aici”, a conchis secretarul de stat al Ministerului Culturii, Andrei Chistol.
Expoziția poate fi văzută la Muzeul Național al Literaturii Române până în data de 19 octombrie, după care aceasta va fi prezentată la București.
