Corespondență // Summit UE la Bruxelles: sfârșitul zonei Schengen?
La Bruxelles are loc summitul european de toamnă. În afară de situația din Ucraina și „planul de victorie” al lui Zelenski, principalul punct pe agenda acestei prime zile de summit european de joi, 17 octombrie, a fost imigrația. A fost unanimitate în jurul mesei pentru a accelera implementarea Pactului privind migrația și azilul, dar nicio unitate în ceea ce privește așa-numitele soluții inovatoare, care includ crearea de „centre de returnare” („return hubs”) situate în afara UE.
Obsesia UE de a găsi unele așa-numite „soluții inovatoare” crizei migrației a părut așadar a fi doar o perdea de fum care în cele din urmă îi subminează credibilitatea în gestionarea efectivă a procedurilor de acordare a azilului.
Asta mai sugerează și că echilibrul din UE între solidaritate și responsabilitate, codificat în recenta revizuire a legilor privind azilul, este la fel de superficial ca și pretențiile de a reduce imigrația ilegală, respectând însă pe deplin dreptul internațional.
Pe deasupra, soluția propusă a acelor „centre de returnare” („return hubs”) situate în afara UE amintește de mult hulitele proiecte ale Angliei și Italiei de a trimite migranții respinși în… Rwanda și respectiv Albania.
Acordul Italiei cu Albania, o țară candidată la UE, este ca aceasta să găzduiască centre de migrație pentru a procesa cererile solicitanților de azil care doresc să intre în Uniune.
Siria poate fi considerată o țară sigură, spune cancelarul austriac
„Austria susține faptul că oamenii pot fi trimiși înapoi în Siria și Afganistan”, a spus cancelarul Karl Nehammer, adăugând că UE trebuie să le arate oamenilor că poate să își protejeze mai bine frontierele externe.
Nehammer a susținut că mulți refugiați se întorc în Siria, deoarece este acum o țară mai sigură în comparație cu Libanul.
Scholz este sceptic cu privire la centrele de detenție din afara UE
În timp ce italianca Giorgia Meloni tocmai a deschis un astfel de centru în Albania, iar președinta Comisiei UE, Ursula von der Leyen, și-a exprimat aprobarea față de această idee, cancelarul german Olaf Scholz și-a expus scepticismul:
„Dacă ne uităm la cifre, astfel de concepte nu sunt cu adevărat o soluție pentru o țară atât de mare ca Germania”, a spus cancelarul Scholz.
În comparație cu cei 300.000 de solicitanți de azil care au sosit neregulamentar în Germania anul trecut, centrele de detenție pot absorbi doar „câteva picături mărunte”, a conchis Scholz.
Germania, precaută față de reacția opiniei publice împotriva migrației ilegale, a introdus controale la frontierele cu toți vecinii săi, suspendând libertatea de a circula în zona Schengen fără pașapoarte. Franța, Danemarca, Suedia, Austria, Italia și Slovenia au introdus la rândul lor controale la frontieră.
Deși migranții ilegali și solicitanții de azil din Europa anul trecut au numărat mai puțin de o treime din cei 1 milion de oameni sosiți în 2015, migrația rămâne un subiect foarte sensibil, influențând alegerile din majoritatea țărilor europene și sporind resentimentul alegătorilor de extremă dreaptă.
Autor: Dan Alexe
