Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală - de 135 de ani în serviciul comunității
Cel mai vechi muzeu public din Republica Moldova a marcat 135 de ani în serviciul comunității. Vorbim despre Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală, inaugurat în urma expoziției agricole din Basarabia din 24-25 octombrie 1889, la inițiativa baronului Alexandru Stuart. În suita acțiunilor culturale consacrate aniversării se înscrie și expoziția „Generații de muzeografi-fotografi în serviciul societății”. Potrivit organizatorilor, evenimentul este un omagiu adus primilor entuziaști care au documentat și promovat patrimoniul cultural național.
Vechile case, porți, drumuri din imaginile realizate la sfârșitul secolului 19 de primii fotografi ai muzeului, Franz și Albina Osterman, apoi cele surprinse de Serghei Boboc în anii 1969 - 1975 au completat patrimoniul muzeului cu mărturiile realităților din acele vremuri.
„În aceste fotografii este, de fapt, istoria pământului nostru, a oamenilor noștri, este cumva o reflecție a societății asupra muzeului și a muzeului asupra societăți”, susține cercetătoarea științifică, Varvara Buzilă.
Modul de expunere a fotografiilor în formă de cruce sau încadrate în vechi ferestre aparține pictoriței Ala Leancă.
„Aceste vechi ferestre eu cred că se combină foarte bine cu fotografia, deoarece și ele au trecut printr-o viață ca și fotografia”, a spus Ala Leancă.
În activitatea de cercetare a patrimoniului muzeului un loc aparte îl ocupă Catalogul „Ștergare moldovenești”.
„Am lucrat foarte mulți ani, peste 50, în acest muzeu și, însumând toată experiența din muzeografie, am ajuns la editarea acestei cărți minunate”, a menționat muzeografa Maria Ciocanu.
„O muncă de cercetare de câțiva ani. Doamna Maria, mai ales, a făcut cercetări pe teren. Eu - colecția muzeului. Am îngrijit ștergarele, le-am fotografiat”, a spus Valentina Onofriescu, șefă de secție la muzeu.
Cercetările continuă în noul program intitulat „Dimensiunile valorice ale patrimoniului muzeal în contextul integrării europene”.
„Un subiect de mare actualitate - apropierea de Uniunea Europeană și, în acest context, se impune să prezentăm valoarea patrimoniului muzeal, care reprezintă de fapt istoria, identitatea și cultura noastră”, a specificat Andrei Prohin, secretar științific al Muzeului de Etnografie și Istorie Naturală.
Instituția a implementat trei proiecte în programul „Muzeele Viitorului”.
„În primul rând, ”Pomul Vieții” din prima sală a prins cumva viață și sunt puse în evidență elemente specifice Pomului Vieții. Pas cu pas, muzeul implementează noile tehnologii, păstrând, în primul rând, în muzeul clasic această formă tradițională de promovare a patrimoniului”, afirmă Petru Vicol, directorul Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală.
De-a lungul anilor, Muzeul Național de Etnografie este un model pentru alte instituții de profil din țară.
„Este locul de inspirație pentru toată viața, cultura spirituală a mea și a neamului. Este Muzeul de Etnografie”, a declarat Tatiana Popa, directoarea Muzeului „Casa Părintească” din satul Palanca, raionul Călărași.
„Cred că au trecut vreo cinci generații prin acest muzeu și noi avem datoria nu doar să păstrăm, să transmitem mai departe, să lăsăm o urmă pozitivă în istoria acestui muzeu și, în general, în istoria țării noastre”, a menționat ministrul Culturii, Sergiu Prodan.
Contribuția angajaților muzeului la promovarea patrimoniului a fost apreciată cu diplome de excelență din partea Guvernului, Președinției, Parlamentului și Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”.
