Cine conduce în continuare România? Mandatul lui Iohannis și al actualului Parlament expiră în 21 decembrie. Ce prevede Constituția

Mandatul președintelui român Klaus Iohannis expiră în data de 21 decembrie, iar Curtea Constituțională a României a decis cu puțin timp în urmă anularea alegerilor prezidențiale, ceea ce presupune reluarea întregului proces electoral. În aceste condiții, noi alegeri prezidențiale nu pot fi organizate mai devreme de anul viitor, transmite g4media.ro.

Prelungirea mandatelor:

Constituția prevede că mandatele președintelui și ale Parlamentului pot fi prelungite doar în situații excepționale.

art. 83 alin 3: Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

art. 63 alin 1: Camera Deputaților și Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora.

art. 93: (1) Președintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgență în întreaga țară ori în unele unități administrativ-teritoriale și solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia

(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență și funcționează pe toată durata acestora.

Constituția (art. 83 alin 2) prevede și că: „Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou ales”.

Interimatul la Președinție

Noii parlamentari au fost însă aleși, în scrutinul de duminica trecută, 1 decembrie. Procedurile de validare a rezultatelor acestor alegeri sunt în curs. Potrivit Constituției (art. 63 alin 3), „Parlamentul nou ales se întrunește, la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri”.

Prin urmare, Klaus Iohannis este cel care are obligația constituțională să convoace noul Parlament.

Noul Legislativ are timp să se constituie până la 21 decembrie, iar imediat pot fi aleși președintele Senatului și președintele Camerei Deputaților. Potrivit Constituției, dacă funcția de președinte al țării devine vacantă, funcția este exercitată interimar, în ordine, de președintele Senatului sau președintele Camerei Deputaților:

art. 97 alin 1: Vacanța funcției de Președinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcție, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor sau de deces.

art. 88 alin 1: Dacă funcția de Președinte devine vacantă ori dacă Președintele este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură, în ordine, de președintele Senatului sau de președintele Camerei Deputaților.

Ce se întâmplă cu desemnarea noului Guvern?

În situația în care președintele Senatului sau al Camerei Deputaților asigură interimatul funcției de președinte al țării, acesta are unele limitări constituționale: „atribuțiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcției prezidențiale”.

Articolele 88-90 din Constituție se referă la: adresarea de mesaje Parlamentului, dizolvarea Parlamentului și organizarea de referendum.

Constituția nu stabilește limitări pentru desemnarea unui premier și numirea unui nou Guvern. Și aici pot fi urmate mai multe căi.

Actualul Cabinet condus de Marcel Ciolacu îi încetează mandatul la data validării alegerilor parlamentare și administrează treburile curente până la depunerea jurământului de către noul Guvern:

art. 110 alin 1: Guvernul își exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale.

art. 110 alin 4: Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) și (2) îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.

Variantele posibile în aceste condiții sunt:

Cabinetul Ciolacu asigură treburile curente până după alegerile prezidențiale și instalarea noului președinte ales al țării care să desemneze noul premier.
Președintele interimar desemnează premierul care să formeze Guvernul pe baza unei majorități din Parlament.

Precizăm că primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat, prin decizia fără precedent luată de Curtea Constituțională vineri, conform comunicatului CCR.