Corespondență Dan Alexe // Curtea de Justiție a UE: Măsurile restrictive împotriva lui Șor și Tauber vor fi menținute
„A fost o tentativă de destabilizare a Moldovei”, a decis Curtea Europeană de Justiție (CEJ), tribunalul suprem al UE, care în același timp confirmă măsurile restrictive adoptate împotriva lui Ilan Șor și Marina Tauber.
În ciuda recursului introdus de aceștia, Curtea a decis că ei s-au aflat în spatele organizării de proteste violente din Republica Moldovei, care au făcut parte din acțiunile care s-au intensificat de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și care amenință să împiedice aderarea Moldovei la Uniune.
Astfel, în anul 2023, Ilan Șor, fostul lider al partidului politic ȘOR, și Marina Tauber, pe atunci vicepreședintă a aceluiași partid, au fost înscriși, apoi, în 2024, menținuți de Consiliul Uniunii Europene pe listele persoanelor și entităților vizate de măsuri restrictive, având în vedere situația din Moldova. Înscrierea lor pe «lista neagră» era bazată în special pe rolul lor în organizarea de proteste antiguvernamentale violente, care căutau să submineze suveranitatea și independența Moldovei, odată cu democrația, statul de drept, stabilitatea și securitatea în țară.
Șor și Tauber au cerut atunci Tribunalului Uniunii Europene să anuleze acele acte și să le acorde o despăgubire financiară pentru repararea “prejudiciului moral suferit ca urmare a adoptării lor”. Cel mai interesant aspect al pachetului de sancțiuni îl reprezintă înghețarea activelor și interzicerea vizelor și a posibilității pentru cei doi de a călători în UE.
Împotriva deciziei Tribunalului se poate declara recurs la Curte, numai pentru motive de drept, în termen de două luni și zece zile de la comunicarea deciziei.
Prin hotărârile sale pronunțate astăzi, Tribunalul respinge plângerea celor doi. Mai întâi, Tribunalul arată că actele juridice în litigiu se înscriu în cadrul politicii externe și de securitate comună a Uniunii (PESC). Astfel, organizarea, conducerea sau participarea la proteste violente sau la alte acte de violență pot justifica o acțiune a Uniunii în acest domeniu în scopul de a consolida și de a susține democrația și statul de drept într-o țară terță (aici: Moldova).
În continuare, Tribunalul constată că, în 2022 și în 2023, partidul ȘOR, sub conducerea lui Șor și a lui Tauber, a organizat proteste și manifestări violente, în principal în Chișinău, cu ajutorul unor protestatari selectați, formați și plătiți de același partid.
“În acest context, intenția organizatorilor era de a face ca la acele proteste să participe anumite persoane cu un profil special capabile să provoace tulburarea ordinii publice și agitație în timpul acestora, în scopul de a intimida guvernul.
“Mai mult”, constată Curtea, “protestele violente în cauză au fost organizate în interesul și cu concursul Rusiei, astfel încât ele se înscriu pe deplin în cadrul acțiunilor de destabilizare a guvernului din Republica Moldova”.
