Anul cultural 2024 a fost marcat de evenimente remarcabile
Întâlnirile cu valorile spirituale, participarea la evenimente, comunicarea cu oamenii care ne înnobilează viața prin spectacole, filme, creații muzicale sau opere de artă plastică au marcat anul cultural 2024. Am relatat în edițiile noastre despre unele dintre cele mai importante evenimente, iar în continuare ne vom referi doar la câteva noutăți ale anului cultural, precum și la comentariile experților despre cultură - o lumină și o speranță în toate timpurile.
Trecut prin vremuri vitrege în care a știut să rămână vertical în opere literare și în viața publică, decanul de vârstă al literaturii și culturii naționale, Vladimir Beșleagă, afirmă că libertatea este condiția esențială a culturii.
„Oricât de complicate sunt condițiile noastre, dar libertatea pe care ne-a oferit-o democrația a descătușat forțele de creație și apar atâtea lucruri frumoase în toate domeniile, inclusiv în literatură, în arta muzicală, în teatru, în creația populară. E o frumusețe și mă bucur că, în sfârșit a dispărut mizeria de cenzură și noi respirăm liber. Cultura este spațiul libertății și libertatea este condiția culturii”, a spus Vladimir Beșleagă, scriitor.
„Cultura este cum ar fi hemoglobina din sânge. Nu putem exista fără cultură. Cultura este rădăcina, cultura este continuitatea în timp a neamului. Îmi amintesc ce era în anii 80 când am venit la facultate. Acum e cerul și pământul”, a precizat Simion Zamșa, artist plastic.
„Anume în domeniul culturii se cere o conexiune, o coagulare a tuturor păturilor sociale pentru a supraviețui, pentru a dăinui, pentru a avea patrimoniul acesta cât mai valoros”, susține Maria Romanciuc, ghid turistic.
Cartea și lectura au fost prioritare. Au fost lansate câteva campanii importante de promovare la nivel național: „Cartea Deschisă”, „Lectura Central”, „Să citim împreună”.
„Cititorul în acest început de mileniu este foarte atent. Este un cititor rafinat. Iată de unde și preselecția, selecția autorilor și a cărților”, spune scriitorul Vitalie Răileanu.
„Continuă să apară cărți importante, de referință. Autorii noștri sunt traduși în alte limbi. Există o deschidere în sensul acesta fără precedent pentru literatura din Republica Moldova de limbă română și asta ne bucură”, a declarat scriitorul Dumitru Crudu.
Muzeul Național al Literaturii Române a readus în circuit opera și destinele unor personalități marcante.
„Cred că ne omenim pe noi când evocăm personalitățile care au construit în cultura română de aici de la noi”, afirmă Maria Șleahtițchi, directoarea Muzeului Național al Literaturii Române.
Muzeul Național de Artă a organizat 39 de expoziții. Cu prilejul celei de-a 85 aniversări de la inaugurare a fost apreciat cu cea mai înaltă distincție a Republicii Moldova.
„Au fost multe evenimente care cumva schimbă și vectorul perceperii manifestărilor artistice din țară. A fost un an important, pentru că a dat posibilitate de a scoate în evidență multe din lucrările, operele uitate sau mai puțin vizualizate de spectatori”, a spus Elena Musteață, cercetător științific.
În premieră, la festivalul de muzică „DescOPERĂ” de la Butuceni au evoluat soliști de la Opera din Roma. Și pentru Moldovan National Youth Orchestra anul trecut a însemnat o continuitate a proiectelor prin mai multe localități ale republicii.
„Îmi doresc să fim mai mult prezenți în alte țări. Cel mai mult mă bucur că viața culturală în țară este într-o competiție și publicul vine la concerte”, spune Adriano Marian, directorul Moldovan National Youth Orchestra.
„Din punct de vedere cultural, sigur că Moldova a continuat să înflorească. Eu mă uit la un lucru simplu - câtă lume vine la concerte, pentru că eu am venit la concerte de nu știu când în această sală frumoasă și, în fiecare an, văd că lumea mai mult vine. Vin mulți tineri”, a specificat Arcadie Barbăroșie, directorul Institutului Politici Publice.
Deși a fost o prezență activă la evenimentele culturale, scriitorul și cineastul Mihai Poiată ne-a spus că 2024 a fost pentru el unul de implicare civică.
„Chiar am lăsat de o parte cărțile, m-am consacrat unor activități civice, ca să le zic așa. Mi-am zis că romanele mele dacă nu vor fi scrise, nu are de pierdut literatura universală prea mult. Dar, dacă vom rata oportunitatea de a ne alinia la țările civilizate, de a ne rupe din mocirla asta geopolitică nefastă pentru noi, atunci lucrurile vor fi mult mai triste. Îmi va trece orice poftă de a mai scrie”, a declarat Mihai Poiată, scriitor și cineast.
„Am avut un turneu excepțional, un Mărțișor teatral. Două luni jumătate prin cele mai mari orașe din Europa”, a menționat directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu”, Petru Hadârcă.
În 2024 a avut loc primul Forum național al culturii cu genericul „Suntem parte a Uniunii Europene”. A fost creat fondul culturii cu un buget de 30 milioane de lei, dintre care 14 milioane au fost destinate finanțării celor 84 de proiecte culturale.
Până pe 16 ianuarie se desfășoară ce-a de a doua ediție a campaniei „Hai acasă de Crăciun”, organizată de Guvern, în ideea de a uni oamenii din diferite localități ale republicii în jurul valorilor.
„Ceea ce este foarte important este ceea ce va urma în 2025. Ne propunem la Ministerul Culturii să refacem acele legături pierdute pe durata anilor cu oamenii de cultură din teritoriu. Vom bucura oamenii cu produse culturale la care, desigur, nu vom renunța. Dar vom completa aceste activități cu participarea, cu implicarea oamenilor din localitați, din comunități”, a declarat ministrul Culturii, Sergiu Prodan.
Anul cultural 2025 se va desfășura sub aura geniului eminescian declarat în Republica Moldova cu prilejul celor 175 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu. O mare diversitate de evenimente va pune în lumină, valoarea, frumusețea, profunzimea și actualitatea operei lui Mihai Eminescu.
