Corespondență Dan Alexe // Extinderea UE avansează cu pași extrem de prudenți
Anul 2025 era așteptat a aduce progrese în ritmul negocierilor de aderare ale țărilor candidate la UE, cu toatele, în afară de Ucraina și Republica Moldova, fiind țări din Balcani, republici foste iugoslave și Albania. După ce s-a bătut pasul pe loc în cele șase luni de președinție maghiară a UE, un nou salt este așteptat în timpul actualei președinții a Poloniei, care va fi urmată de Danemarca în a doua jumătate a anului.
Observatorii se așteaptă să existe o decizie „istorică” (cum sunt uneori catalogate asemenea evenimente) de a deschide câteva dintre cele 33 de capitole ale negocierilor pentru aderarea la UE -- domenii cheie în care țările candidate trebuie să se alinieze la standardele UE — în timpul actualei președinții poloneze. Dar chestiunea este mai complicată de atât. Uniunea Europeană a descoperit că unele state membre — în primul țări precum Ungaria și Slovacia, ambele din ce în ce mai critice față de planurile de integrare în UE ale Kievului sau Chișinăului — sunt tot mai sceptice față de perspectiva începerii negocierilor în acest an, de pildă în legătură cu faptul că Serbia va ajunge să deschidă anumite capitole ale extinderii, câtă vreme nu recunoaște independența provinciei sale separatiste — Kosovo.
În ce privește alte țări candidate, este aproape sigur că aderarea Georgiei la UE va rămâne înghețată. Încă nu există o poziție comună a UE cu privire la modul de a trata Georgia, care a recăzut sub influența Moscovei.
Sentimentul la Bruxelles acum este că Georgia se află acum într-o poziție similară cu a Turciei — oficial candidată la UE, dar cu negocierile de aderare practic înghețate.
Relațiile dintre Serbia și Kosovo rămân o piatră de încercare pentru UE
Printre aspiranții UE din Balcanii de Vest, Albania își va continua cel mai probabil drumul spre aderare anul acesta, deschizând mai multe capitole de negociere în plus față de cele șapte pe care le-a deschis în a doua jumătate a anului 2024.
Macedonia și Bosnia vor rămâne probabil blocate din cauza absenței reformelor, în timp ce Muntenegru, care și-a deschis deja toate capitolele negocierilor, speră să închidă unele în 2025.
Nu degeaba noul comisar al UE pentru extindere, slovena Marta Kos, va face din Podgorica prima sa destinație la începutul acestui an. Ceea ce rămâne cheia pentru regiune, așa cum este întotdeauna, este procesul de normalizare dintre Belgrad și Pristina, care e în desfășurare din 2011 încoace.
Vor exista încercări de a resuscita aceste discuții la cel mai înalt nivel din nou după alegerile parlamentare din 9 februarie din Kosovo, care ar putea să-l reconfirme la putere pe premierul în exercițiu Albin Kurti.
Având în vedere că atât Kurti cât și președintele sârb Alexander Vucic au arătat o prea mică dorință pentru ca discuțiile să fie un succes până acum, Kallas va avea foarte multe de făcut.
În mare, așadar, extinderea UE va avansa cu pași extrem de prudenți anul acesta, în ciuda speranțelor puse în președinția poloneză a UE. Războiul din Ucraina limitează și posibilitățile de acțiune ale Varșoviei, care trebuie în același timp să-și lărgească și sfera de acțiune în cadrul NATO, unde a devenit țara cu cel mai mare buget militar, așa încât este posibil ca anul să nu aducă un mai mare progres în cazul candidaturii Moldovei și Ucrainei decât atunci când Ungaria lui Viktor Orban conducea nominal Europa.
